Vacanță la capăt de criză: Liderii politici fug din București ca dintr-un oraș blestemat

În lipsa unor noi invitații la Palatul Cotroceni, atmosfera din Capitală seamănă tot mai mult cu o gară de provincie după ultimul tren de noapte. Liderii politici, brusc atinși de dorul de casă sau de litoral, au început să părăsească Bucureștiul în tăcere și cu valizele burdușite de eșecuri.

Kelemen Hunor, mereu discret când nu e vorba de vreo sinecură la Salrom, a dispărut deja de pe radarul politic – se pare că a plecat să-și regăsească liniștea printre stalactitele de la Salina Praid, unde mirosul de apă sărată e mai suportabil decât cel de responsabilitate.

Ilie Bolojan, tehnocratul de serviciu, se întoarce spre Oradea cu aerul unui contabil care a închis bilanțul pe minus, dar dă vina pe recesiune. Pleacă fără declarații, fără priviri înapoi – doar cu o geantă și o speranță: să nu fie uitat de tot până în toamnă.

Sorin Grindeanu a ajuns deja la Timișoara. La cât de des se retrage acolo, ar putea cere azil politic local. Ultima lui contribuție în București a fost să confirme că PSD nu are o strategie, dar are bilete de tren dus-întors.

Dominic Fritz își face și el bagajele spre același oraș, într-o deplasare care pare mai mult o reuniune de familie decât un demers politic. Când toți fug în aceeași direcție, e clar că nu mai e nimic de salvat la centru.

Pe fundalul acestui exod discret, Nicușor Dan rămâne în Capitală… dar doar ca să asiste la propria „eșecmerizare”

Încăpățânat și tot mai izolat, președintele de carton al României, Nicușor Dan, asistă la implozia propriei imagini politice, înconjurat de o armată de consilieri faliți, selecționați parcă direct dintr-o promoție de pufuleți expirați. Printre ei, și domnul acela simpatic, care cândva își lăuda firma IRTA ce „rula pe ulițele Europei” – un fel de Hemingway în versiune dubei frigorifice.

Bucureștiul e copleșit de ploi, haos și promisiuni neținute, dar asta nu pare să-i tulbure pe cei care încă visează la ministere, PUZ-uri și comisioane.

Concluzie de vară târzie: Liderii au fugit, dar prostia a rămas

În absența unei guvernări, cu o criză politică coaptă în cuptorul Cotroceniului și o societate tot mai sătulă de discursuri sterile, România e condusă, în aceste zile, de un vid de autoritate și un surplus de ridicol.

Iar dacă vara aceasta va aduce ceva nou, nu va fi o guvernare, ci doar noi moduri de a da bir cu fugiții.

Aurel Badea