The Guardian: R. Moldova și alte state candidate ar putea adera fără drept imediat de veto în UE

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a limita temporar dreptul de veto al noilor state membre, într-o încercare de a face extinderea blocului comunitar mai acceptabilă politic și de a accelera aderarea unor țări precum Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest până la sfârșitul acestui deceniu, relatează The Guardian.

Potrivit planurilor discutate la nivelul Comisia Europeană, statele care vor adera în viitor la UE nu ar primi automat dreptul de a bloca decizii de politică externă sau alte domenii unde este necesar votul unanim, cum ar fi fiscalitatea.

Ideea este analizată în special în contextul negocierilor cu Muntenegru, considerat lider în procesul de aderare dintre cele nouă state candidate oficiale. Țara din Balcanii de Vest, cu aproximativ 624.000 de locuitori, speră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. În această lună, un grup tehnic responsabil de redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semn că negocierile intră în etapa finală.

Oficialii europeni iau în calcul introducerea unor „mecanisme de protecție” pentru a evita blocarea deciziilor importante de către noii membri, după experiențele dificile cu Ungaria, al cărei fost guvern condus de Viktor Orbon a blocat în repetate rânduri decizii majore ale UE, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Surse europene citate de The Guardian susțin că o interdicție temporară privind exercitarea dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului și ulterior folosită drept model pentru alte state candidate. Totuși, măsura este considerată „la limita legalității” și ar putea fi aplicată doar pe o perioadă limitată pentru a evita crearea unor membri „de rang secund”.

În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a cerut recent liderilor europeni „soluții inovatoare” pentru accelerarea extinderii UE în Balcanii de Vest. Într-o scrisoare adresată liderilor europeni, Merz a descris extinderea drept o „necesitate geopolitică” și a propus inclusiv un statut de „membru asociat” pentru Ucraina.

Potrivit propunerii germane, Ucraina ar putea participa la reuniunile și instituțiile UE fără drept de vot, ca etapă intermediară către aderarea deplină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea, afirmând că locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie „complet, deplin și egal”.

Statele membre trebuie să aprobe în unanimitate admiterea oricărei noi țări în Uniunea Europeană. Oficialii europeni se tem însă de opoziția tot mai mare față de extindere în unele state, în special în Franța, unde alegerile prezidențiale din 2027 ar putea influența semnificativ poziția Parisului față de extinderea blocului comunitar.

sursă: ziua.md