nicolae balasa
Autor: Nicolae Bălașa P. Ricœur precizează că omul conferă sens lucrurilor, realităţilor, dar în acelaşi timp îşi conferă sieşi sens, prin comunicare. Acest lucru l-a făcut de la începuturi, prin conversaţia faţă în faţă, prin mitologii, filosofii, utopii, literatură, artă, mai nou, prin presă, fie ea scrisă, audio sau audio-video etc. Trebuie amintit, din capul […]
Autor: Nicolae Bălașa Atunci când viaţa o ia razna, de-aiurea, atunci când începutul pare deja un sfârşit, ca să-mi revin, îmi aduc în minte imaginea stupului, locul în care ordinea este, cel puţin, la prima vedere, perfectă. Integrate în natură, în lumea lor, albinele muncesc (au unde, au un rost !), se înmulţesc (au dreptul, […]
Autor: Nicolae Bălașa Am scris și publicat despre Marxismul Culural cu peste 15 ani în urmă. La vremea respectivă, această plagă a lumii contemporane nu făcea ravagii pe la noi, cum a făcut, mai întâi, în America, apoi în Europa și, în general, oriunde a putut să se infiltreze. Nu este rău să vă informați, […]
Autor: Nicolae Bălașa Dragii mei, apropo de urlat și libertate: nu știu dacă vom fi în stare vreodată să definim libertatea în sensul ermetizării ei, însă știu sigur că în curând vom urla iarăși pe străzi „Libertate!”, cum urlăm, cel puțin, de la Revoluția Franceză încoace. Mai tot timpul, de-aiurea! Alți geniali vor vrea să […]
Despre libertate sau lipsa ei și dreptul de a fi neghiobÎntr-un volum anterior, „Omul, punte frântă și cădere spre niciune”, încercam să pun în scenă omul din/de începuturi, omul care a făcut cea mai proastă afacere din istoria sa: a dat traiul bun, a dat nemurirea, a dat raiul pentru durere, venin, moarte și chin. […]
Autor: Nicolae Balasa Ca omul de modă veche, omul pentru care obrazul contează, desigur, după oricare întâmplare sau acțiune socială, aștept reacții din partea actorilor implicați, fie și doar pentru a mă lămuri contextual. Asemenea mie, milioane de oameni, participanți direct sau indirect, vor să știe, să cunoască și să-și recapete pacea sufletească, mai ales […]
Autor: Nicolae Balasa După cum ați obsevat, cam toată pledoaria noastră, făcută în ultimul timp, s-a axat pe ideea de naștere, apoi pe ideea de viață, sens și, desigur, pe ideea de moarte. Alături lor, și marile teme ce creionează mersul nostru prin lume, aici, pe pământ, ca structuri materiale și spirituale, în primul rând. […]
Autor: Nicolae Balasa Domnule, să fii aci, pe fața pământului, și să nu știi cine știe ce despre tine, mi se pare cea mai mare dramă a omului, o dramă ce se rostogolește din momentul în care el, omul, a avut minima conștiință de sine, de natură și de semeni. Mult de atunci! Dezbateri pe […]
Autor: Nicolae Balasa Periodic, eu și mulți asemenea mie privim în urmă, ne ducem în timp, iar acolo, ca un făcut, ne oprim unde durerea, cândva, ne-a plesnit, lăsând urme. În suflet, cu precădere! Ciudat! Bilanțurile nu sunt cum am crede și am vrea, doar o sumă de realizări, ca pe vremuri, pentru îmbătat poporul […]
Autor: Nicolae Balasa Dragii mei,după cele întâmplate la primul tur al alegerilor pentru alegerea Președintelui României, simt nevoia să postez, măcar, un fragment din romanul „Omul, punte frântă și cădere spre niciunde”, N. Bălașa, carte finalizată cu aproximativ cu un an și jumătate în urmă. Fragmentul răspunde, în mare, la întrebarea: „cum a fost posibil […]
