Sancțiuni impuse Rusiei de către UE – care sunt consecințele reale?

Postat de pe 2 martie 2022

Autor: Andrei Guşă

UE închide spaţiul aerian pentru companiile ruseşti şi promite ca va livra armament Ucrainei. Cei 27 au dat marţi undă verde pentru interzicerea difuzarii pe teritoriul UE a mass-mediei ruse de stat, în speță Russia Today (pe reţelele de televiziune, precum şi pe internet în cadrul UE, în limbile engleză, franceză, germană și spaniolă), respectiv Sputnik, şi pentru a exclude “anumite bănci ruse” din sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Aliaţii occidentali anunţaseră sâmbătă că doresc să excludă bănci ruse din SWIFT pentru a provoca Moscovei “costuri care o vor izola şi mai mult de sistemul financiar internaţional şi de economiile noastre”, potrivit Agerpres. Merită menționat faptul că sistemul SWIFT permite operaţiuni precum tranzitul ordinelor de plată şi ordinelor de transfer de fonduri între bănci, iar aproximativ 300 de bănci şi instituţii ruse îl folosesc. Reprezentanţii statelor membre la Bruxelles au aprobat, de asemenea, interzicerea participării europenilor la proiecte cofinanţate de fondul suveran rus RDIF. Mai departe, în cadrul rezoluției Parlamentului European din data de 1 martie, printre altele, s-a propus furnizarea mai rapidă de arme pentru apărarea Ucrainei, eliminarea „vizelor de aur” (drept de ședere în schimbul investițiilor) pentru rușii bogați, măsuri radicale care să slăbească strategic economia rusă, blocarea accesului la sistemul SWIFT și pentru Belarus, și sancționarea persoanelor responsabile de corupția la nivel înalt din Rusia și Belarus. Haideți să analizăm efectele reale ale acestor sancțiuni.

În lupta împotriva dictaturii, devenim noi înșine dictatori

Să începem cu interzicerea libertății de exprimare ale Russia Today si Sputnik pe teritoriul UE. Oare este compatibilă cu valorile democratice ale UE? Nu cumva, în lupta asta pe care o ducem împreună, împotriva dictaturii, începem să ne comportam noi înșine ca niște dictatori? Mai departe, interzicerea băncilor ruse din sistemul SWIFT. În acest caz, cum oare vom plăti pentru gazul rusesc? Numerar? Ce-i drept însă, este adevărat că această măsura presupune blocarea accesului companiilor energetice de stat rusești, la noi împrumuturi pe piețele vestice. Acest lucru va îngreuna desfășurarea afacerilor pentru companiile respective. Pe de altă parte însă, prețurile record la gazele naturale din 2021 au oferit acestor companii încasări incomparabil mai mari, raportat la cele din anul precedent. Ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, aceste companii își permit, pe termen scurt, sancțiunile impuse de UE.  

UE alunecă intr-un război cald

UE a decis interzicerea participării europenilor la proiecte cofinanţate de fondul suveran rus RDIF. Oare europenii participau la aceste proiecte pentru a face un serviciu Rusiei? Sau pentru că erau rentabile? Probabil că varianta a doua este cea corectă. Atunci, oare nu se va înlocui, într-un mod natural, participația europeana cu o altă participație, asiatică de pildă? Nu văd niciun motiv să nu fie așa, atâta timp cat proiectele respective rămân rentabile . Atunci cine are de pierdut? Noi, firește. Mai departe, s-a propus furnizarea mai rapidă de arme pentru apărarea Ucrainei. Adică, realmente, ne-am asumat riscul alunecării UE într-un război cald cu Rusia. Decizie luată din rațiuni care, personal, mă depășesc. De ce ne-am asuma un război care nu este al nostru? Vorba aia, de ucraineni îmi pare rău, dar de români îmi vine sa plâng. Se propune si eliminarea „vizelor de aur” (drept de ședere în schimbul investițiilor) pentru rușii bogați. Aici, aș dori sa îl citez pe profesorul Adrian Severin – Este oare legală pedepsirea unor persoane private fără o decizie judecătorească, mai ales când fapta nu a fost comisă de ele, ci de un stat? Într-un final, nu se putea ca Parlamentul European să nu propună și câteva măsuri pur populiste, din care nu se înțelege absolut nimic – sancționarea persoanelor responsabile de corupția la nivel înalt din Rusia și Belarus, respectiv măsuri radicale care să slăbească strategic economia rusă. Ați înțeles ceva tangibil? Eu nu.

Unde sunt sancțiunile energetice?

Până în prezent, sancțiunile energetice lipsesc în mare parte. Asta, în ciuda faptului că Rusia este dependentă de exporturile de energie. Conform ZiuaNews, Petrolul și gazele naturale constituiau împreună peste 30% din produsul intern brut al Rusiei, înainte de debutul crizei energetice din 2021, care a aruncat prețurile în aer. În 2019, petrolul și gazele au reprezentat împreună peste 60% din exporturile rusești. Faptul că exporturile de hidrocarburi rusești nu au fost supuse unui embargo, este sau o lacună uriașă în pachetul de sancțiuni impuse Rusiei, sau o mare mizerie. Adică, ne prefacem că îi sancționam și îi lovim peste tot, în afara de locul unde îi doare cel mai tare. Oare de ce? Păi, haideți sa vedem, cine ar avea de suferit cel mai tare in cazul unui ipotetic embargo? Ați ghicit, tocmai Germania.  Europa importă 40% din gazul său natural din Rusia, dar pentru Germania este vorba de până la 50%, asta pe lângă dependența de 45% de cărbunele rusesc și 34% de petrolul rusesc. (https://www.ziuanews.ro/externe/time-ceva-e-putred-cu-sanc-iunile-americane-mpotriva-rusiei-nu-exista-nimic-legat-de-hidrocarburi-si-nici-de-minereuri-strategice-1568917 ) Între timp, Germania continuă să elimine treptat energia nucleară, ceea ce o face și mai dependentă de importurile de energie din Rusia.

Cine are cel mai mult de suferit?

Deci, lucrurile sunt destul de clare. Este vorba de încă un populism întreprins de UE, respectiv SUA. Doar ca acest populism ne cam pune viețile in pericol. Pentru că în contextul alunecării într-un război cald, pană să ajungă tancurile rusești la Bruxelles, trebuie să treacă pe la noi. Și prin Polonia, ce-i drept. Și pana ne salvează NATO, Bucureștiul o sa fie demult ocupat. Pentru că noi nu suntem Ucraina, cu o armată ultra antrenată, și împânziți de trupe de mercenari. Noi suntem Romania, și ce sa vezi, am picat de fraieri încă o data. Pentru că nu avem lideri, iar populația e manipulată în masă. Nici nu suntem foarte greu de manipulat, ce-i drept.

Ce înseamnă Ucraina în UE? Cine are de câștigat?

Pe de altă parte, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat dorinţa ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Şefa CE a mai remarcat că există deja mai multe domenii în care cooperarea cu Ucraina funcţionează. Comentariile ei referitoare la Ucraina au fost făcute la puţin timp după ce UE a anunţat că va trimite arme Kievului, o decizie fără precedent în istoria comunitară. Pentru Romania, a durat aproximativ 4 ani procesul de aderare la UE. Doar ca să vă aduceți aminte. Iată că pentru Ucraina durează ceva mai puțin. Probabil că marile corporații care acționează in UE s-au gândit că, pe fondul crizei economice care va urma – nici n-are rost să ne închipuim că nu va urma, este imposibil – nu ar fi rău să li se lărgească piața de desfacere, cu vreo 43 de milioane de ucraineni. Ucraina ar deveni astfel, a șasea cea mai mare țara din UE. Ce să vezi, este o regulă a economiei destul de populară care zice că, pe fondul unei crize economice, una dintre cele mai bune masuri care se pot lua este investiția în infrastructură. Probabil că marile corporații care își desfășoară activitatea in UE vor să aplice tocmai această regula, în Ucraina. Are Romania ceva de câștigat? Neavând companii competitive la nivel european, nu prea.

P.S. Personal, eu nu sunt de acord cu intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană pe repede înainte. Această intrare pe ușa din spate ar reprezenta o palmă aplicată de UE peste obrazul României, prin recunoașterea tacită a furtului nordul Bucovinei și sudului Basarabiei, Ținutului Herței și Insulei Șerpilor.

Sursa: Facebook / Andrei Gusa


Opiniile cititorului

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Melodia actuala

Titlu

Artist

Background