Rusia construiește cel mai mare gazoduct din lume: Forța Siberiei 2 va devia către China gazul destinat Europei

Moscova și Beijingul au anunțat lansarea construcției gazoductului Forța Siberiei 2, un proiect strategic menit să transporte anual 50 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc către China, prin Mongolia. Inițiativa marchează cea mai amplă investiție energetică globală și reprezintă atât o victorie politică pentru Vladimir Putin, cât și o oportunitate economică pentru Xi Jinping. În timp ce Rusia caută să compenseze pierderea pieței europene, China beneficiază de gaz la preț redus și de o poziție întărită pe piața mondială, unde își extinde activitățile de trading și își consolidează influența. Pentru Uniunea Europeană, proiectul riscă să însemne o nouă vulnerabilitate energetică, de data aceasta față de Beijing, scrie Le Figaro

Conducta ce va traversa Mongolia le va furniza chinezilor gaz ieftin și o pârghie pe piața mondială.
Pentru Vladimir Putin, care se fălește alături de „vechiul său prieten” Xi Jinping cu prilejul marii reuniuni a țărilor din Sud organizate la Shanghai, este o lovitură politică reușită. O modalitate de a-și spori puterea în fața adversarilor occidentali care au intensificat în ultima vreme presiunile de la invadarea Ucrainei. Și totodată un mijloc de a consolida și mai mult parteneriatul „fără limite” dintre China, primul consumator mondial de energie, și Rusia, primul producător mondial de resurse naturale.

Cel mai vast și mai costisitor proiect gazier din lume
Beijingul și Moscova reiau construcția unei noi conducte pentru a transporta mai mult gaz rusesc spre China, un proiect evocat până acum doar în treacăt. Un memorandum „obligatoriu din punct de vedere juridic” a fost semnat pentru realizarea gazoductului Forța Siberiei 2 (Power of Siberia 2), a anunțat marți Aleksei Miller, directorul general al companiei ruse Gazprom. Noua conductă ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi (mld. mc) pe an către China prin Mongolia, din zăcămintele arctice de la Iamal, care furnizau anterior cea mai mare parte a gazului rusesc livrat Europei. Aceasta reprezintă puțin peste 10% din consumul actual al Chinei. Gazoductul, care va lega zăcămintele Bovanenkovo și Harasavei, din nordul Rusiei, traversând întinderile sălbatice ale Siberiei până în Mongolia și apoi în China, va constitui cel mai vast și mai costisitor proiect gazier din lume, apreciază Aleksei Miller.

Va fi a doua mare conductă între cei doi vecini. Prima, Forța Siberiei, lungă de 3 000 km și pusă în funcțiune la sfârșitul lui 2019, va funcționa anul acesta la capacitate maximă, transportând 38 de miliarde de metri cubi. Lucrări suplimentare vor fi efectuate pentru a-i crește capacitatea la 44 de miliarde mc, a mai precizat șeful Gazprom.

Aceste dezvoltări de infrastructură ar trebui să permită Rusiei să compenseze pierderea pieței europene a gazului, survenită în urma sancțiunilor care o vizează și a sabotajului gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022. Anul trecut, Europa a cumpărat 47 de miliarde mc de gaz de la Moscova, departe de cele 177 de miliarde mc livrate anual de Rusia înainte de războiul din Ucraina.

Gaz foarte ieftin pentru China
Moscova caută mai mult ca oricând să dezvolte parteneriate în Asia și în China, unde exporturile sale erau încă, în 2024, inferioare vânzărilor către Europa. Mai ales că prețul facturat Chinei pentru gaz este mai mic decât tariful aplicat anterior europenilor. Același lucru se va întâmpla și în cazul gazului furnizat prin noua conductă Forța Siberiei 2, a precizat Aleksei Miller. Acesta a arătat deja că prețul gazului furnizat prin noul gazoduct va fi negociat separat. Chinezii ar urma să obțină un tarif deosebit de scăzut pentru gazul transportat prin noua conductă, anticipează Thierry Bros, economist, profesor la Sciences Po și specialist în energie. Chiar dacă este o reușită pe plan politic, acest contract „care ar putea fi de ordinul a 450 de miliarde de dolari (386 de miliarde de euro) pe treizeci de ani, adică aproximativ 15 miliarde de dolari pe an, nu va aduce câștiguri mari pentru Gazprom și pentru statul rus”, apreciază el.

Beijingul își dezvoltă activitățile de trading pentru a controla piața mondială a gazului
Noul acord ar urma să profite mai ales Chinei. Este „un pas înainte într-o strategie de lungă durată. Ea câștigă pe ambele fronturi”, consideră Thierry Bros. Beijingul primește gaz ieftin. În același timp, intrarea pe piața mondială a unor volume suplimentare de gaz rusesc îi va penaliza pe ceilalți mari exportatori. „Prin acest nou proiect, o piață de 50 de miliarde mc de gaz pe an, adică 36 de milioane de tone, este luată din mâna Qatarului și a Statelor Unite”, rezumă economistul.

Mai mult, Beijingul își mărește aprovizionarea cu gaz atât pentru propriile nevoi, cât și pentru a-l revinde pe piețele internaționale. Această strategie de control, deja aplicată de echipa lui Xi Jinping în cazul multor materii prime, îi permite să influențeze prețurile mondiale. De la punerea în funcțiune a conductei Forța Siberiei 1, guvernul dezvoltă o capacitate internațională de trading, prin companii chineze precum PetroChina International, cu sedii la Londra, Dubai și Houston, precum Unipec sau Cnooc. În 2024, China a importat 176 de miliarde mc de gaz natural, din care mai mult de jumătate sub formă de GNL provenit din Australia sau Qatar, iar restul prin conducte din Rusia și Asia Centrală. Ea este astfel primul importator mondial de GNL. Și, spre deosebire de Europa, companiile chineze semnează contracte internaționale pe termen lung, care garantează securitatea aprovizionării și o volatilitate redusă, în paralel cu investiții în proiecte gaziere din străinătate.

Aportul suplimentar de gaz pe piețe, generat de crearea conductei Forța Siberiei 2, nu ar trebui așadar să profite Europei. Dacă s-a eliberat de gazul rusesc, Uniunea Europeană este de acum dependentă de gazul american. Însă „odată cu creșterea puterii tradingului chinez, dependența europeană de gazul controlat de China va spori”, avertizează Thierry Bros. În opinia acestui economist, Uniunea Europeană ar putea fi chiar marele perdant al acestui acord dintre Moscova și Beijing.

„Anunțurile privind Forța Siberiei 2 constituie un punct de cotitură major în geopolitica energiei”, analizează Michal Meidan, director de cercetare în domeniul energiei în China la Institutul de studii energetice din Oxford.

sursă: Le Figaro