România se află pe primul loc pe lista UE pentru nerespectarea hotărârilor UE privind drepturile omului

Comisia UE armonizează hotărârile judecătorești împotriva guvernelor suveraniste si îsi tratează aliații cu dispreț, scrie European Conservative

Un nou raport arată că multe state membre ale Uniunii Europene nu reușesc în mod constant să pună în aplicare deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), susține Democracy Reporting International (DRI), in documentele publicate pe 19 septembrie. 

În timp ce ignorarea sau contestarea în mod deschis a acestor hotărâri pare a fi o problemă la nivelul UE, Comisia Europeană îi pedepsește doar pe cei care se opun politic și privesc în altă parte atunci când se confruntă cu guverne simpatizante.

Este demn de remarcat faptul că aceste hotărâri cu privire la presupusele încălcări ale drepturilor omului sau ale statului de drept sunt mult prea des văzute de statele membre ca depășiri ale instanțelor de judecată pentru a influența luarea deciziilor democratice a statelor suverane. Hotărârile implică în mod constant domenii care ar trebui să intre în competențele statelor membre, cum ar fi migrația, controlul frontierelor, educația și problemele LGBT.

Totuși, numai cifrele, așa cum sunt prezentate în această lucrare, evidențiază perfect ipocrizia Bruxelles-ului atunci când vine vorba de a folosi hotărârile ca justificare pentru a face „legea” împotriva țărilor care refuză să se supună agendei sale ideologice.

Standarde duble

Studiul a fost publicat la doar câteva zile după ce Comisia Europeană a decis să scadă suma unei amenzi fără precedent de 200 de milioane de euro din fondurile UE ale Ungariei, deoarece țara a fost sancționată de CEDO pentru că le-a cerut migranților să solicite azil înainte și nu după intrarea în țară — pentru a preveni intrarea în spațiul Schengen a solicitanților de azil respinși .

În timp ce Ungaria ocupă doar al patrulea loc de jos în lista de implementare a CEDO si este înconjurată de o mulțime de țări cu probleme „serioase” sau „moderate”, niciun alt stat membru nu primește același tratament. 

Guvernul grec de centru-dreapta este acuzat în mod constant că maltratează migranții, dar din moment ce aparține grupului PPE de centru al Ursulei von der Leyen, nimeni nu îi reproseaza Miliardele de fonduri UE înghețate ale Poloniei au fost eliberate aproape imediat odată ce guvernul său conservator a fost înlăturat de la putere doar cu promisiunea de a aborda problemele statului de drept. Partidul de guvernământ, membru PPE al Bulgariei, este, de asemenea, ocolit, iar von der Leyen a ales chiar cu atenție un comisar din rândurile sale, în ciuda acuzațiilor reapărute cu privire la rolul său într-unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din țară. Italia, Spania și chiar „infractorul” numărul unu – România care e prietenoasă cu Bruxelles-ul – au primit vicepreședinții executive în viitoarea Comisie.

Studiul

Studiul de aproape 160 de pagini a constatat că statele membre ale UE au pus în aplicare doar aproximativ jumătate din hotărârile instanței europene în ultimii cinci ani, numărul cauzelor „in curs” crescând constant în fiecare an.

În ianuarie 2024, existau 624 de hotărâri ale CEDO în așteptarea implementării integrale în UE, spre deosebire de 616 cu un an înainte și 602 la sfârșitul anului 2021. Peste 44% dintre hotărârile principale din ultimul deceniu nu au fost încă puse în aplicare (același număr a fost de 37,5% în 2021), în timp ce timpul mediu de implementare a urcat la cinci ani și două luni anul trecut, cu zece luni mai mult decât cu doi ani înainte.

Studiul a clasat fiecare țară din UE comparându-le în trei puncte (număr de cauze pe rol, procent de cauze pe rol din ultimul deceniu și durata medie de implementare) pentru a le oferi o evaluare generală a situației în care se află hotărârile CEDO. 

Doar Suedia are un record „excelent”, iar alți zece se califică pentru etichetele „bun” sau „foarte bun”. Cu toate acestea, patru din zece state membre se încadrează într-una dintre categoriile proaste, inclusiv Belgia, Cipru, Malta, Slovacia și Spania, care se descurcă „moderat prost”; Numai Grecia este „problematică”; și cinci țări au „probleme foarte serioase”: Bulgaria, Ungaria, Italia, Polonia și România – în această ordine.

România se află în partea de jos a tabelului cu cel mai mare număr (115) de încălcări ale drepturilor omului care nu au fost încă abordate, o rată de 59% în așteptare din ultimul deceniu și o medie de cinci ani și cinci luni necesare pentru implementarea fiecărei hotărâri.

Pe de altă parte, Bulgaria are cel mai rău palmares în ceea ce privește durata medie de implementare, cu șase ani și nouă luni, în timp ce Ungaria are cel mai mare procent de dosare pe rol, cu 76%

În ceea ce privește presupusele încălcări ale statului de drept și hotărârile aferente ale CJUE, raportul desfășoară doar trei categorii: „bun”, „moderat” și „cu greu”. Ultima categorie include doar patru țări: România, Ungaria, Bulgaria și „cel mai grav infractor”, Polonia.

Raportul notează, de asemenea, că unor țări le place să conteste în mod deschis hotărârile CJUE privind statul de drept și „primatul dreptului UE”, care „subminează” autoritatea instanțelor și a Bruxelles-ului. Unii fac acest lucru „în mod deschis și confruntabil”, precum România și Polonia; altele mai „indirect”, precum Ungaria. De asemenea, Franța și Germania tind să conteste hotărârile, notează lucrarea, dar nu suficient de sistematic pentru a le garanta o notă mai mică.

Este clar că hotărârile instanțelor UE sunt armate de Comisie numai atunci când își servesc scopul – împotriva guvernelor suveraniste și conservatoare – și sunt tratate ca opinii arbitrare atunci când se referă la aliații instituției.

sursă: European Conservative