România, printre țările cu cel mai accelerat declin al inteligenței. Ce arată o meta-analiză globală

Un studiu internațional publicat în august 2025 ridică un semnal de alarmă: inteligența globală se află pe un trend descendent, iar România ar fi printre statele cu cel mai rapid ritm al declinului.

Cercetarea, realizată de Sebastian Jensen, Bryan J. Pesta și Emil O.W. Kirkegaard, a analizat date din 65 de țări și peste 419.000 de indivizi, urmărind relația dintre fertilitate și inteligență.

România, între Panama și Macedonia de Nord

Potrivit proiecțiilor, IQ-ul mediu global ar putea scădea de la 85,9 în 2023 la 77,4 în anul 2100, cu un ritm de declin de aproximativ 1,1 puncte pe deceniu. Însă ritmul diferă mult de la o țară la alta.

România se regăsește într-un grup restrâns de națiuni unde declinul estimat este 0,65 puncte IQ pe deceniu, la egalitate cu Panama și Macedonia de Nord – valori care plasează aceste state în topul mondial al regresului cognitiv. În contrast, țări precum Elveția (0,01), Estonia (0,01) și Danemarca (0,05) arată scăderi aproape insesizabile.

Cauza: diferențe în fertilitate

Explicația propusă de autori ține de ceea ce literatura numește „fertilitate disgenică”: persoanele cu scoruri cognitive mai mici au, în medie, mai mulți copii. Această tendință, repetată generație după generație, poate conduce la o scădere treptată a IQ-ului național.

Efectul este mai pronunțat în America Latină, Iran și Turcia, unde corelația dintre numărul de copii și nivelul cognitiv este negativă puternic. În schimb, în țările nordice și în anumite state din Europa Centrală, relația este aproape nulă, ceea ce explică stabilitatea IQ-ului acolo.

România: o estimare indirectă, dar îngrijorătoare

Trebuie subliniat că datele pentru România nu provin din măsurători directe asupra adulților, ci sunt o estimare orientativă derivată din testările PIRLS 2001 la citire pentru elevii de clasa a IV-a.

Totuși, tendința arată că România ar putea urma traiectoria unor țări unde declinul cognitiv e deosebit de accentuat.

Impact economic și social

Literatura de specialitate citată în studiu arată că inteligența medie a unei națiuni se corelează puternic cu dezvoltarea economică. Un declin al IQ-ului poate avea efecte asupra productivității, stabilității sociale și chiar asupra sănătății publice. Cercetătorii atrag atenția că niveluri mai scăzute de inteligență se asociază statistic cu rate mai mari de criminalitate, divorț și obezitate.

România: o estimare indirectă, dar îngrijorătoare

Trebuie subliniat că datele pentru România nu provin din măsurători directe asupra adulților, ci sunt o estimare orientativă derivată din testările PIRLS 2001 la citire pentru elevii de clasa a IV-a.

Totuși, tendința arată că România ar putea urma traiectoria unor țări unde declinul cognitiv e deosebit de accentuat.

Impact economic și social

Literatura de specialitate citată în studiu arată că inteligența medie a unei națiuni se corelează puternic cu dezvoltarea economică. Un declin al IQ-ului poate avea efecte asupra productivității, stabilității sociale și chiar asupra sănătății publice. Cercetătorii atrag atenția că niveluri mai scăzute de inteligență se asociază statistic cu rate mai mari de criminalitate, divorț și obezitate.

Diferențe între regiuni

Declinul nu este uniform pe glob:

• Scandinavia – cea mai mică scădere (-0,15 puncte pe deceniu);
• Europa Occidentală – moderată (-0,23);
• Europa de Est – similară (-0,24);
• America Latină și Oceania – cele mai mari scăderi (aprox. -0,40)

Limitele cercetării

Autorii recunosc o serie de limitări:

• date incomplete pentru multe țări, care au impus imputări statistice;
• folosirea unor teste educaționale (precum PIRLS) ca substitut pentru IQ;
• presupunerea că ereditatea inteligenței are aceeași pondere în toate statele, deși realitatea ar putea fi diferită.

În timp ce la nivel global se discută despre „epoca inteligenței artificiale”, studiul avertizează că inteligența naturală umană ar putea fi în declin constant. Pentru România, unde semnalul de alarmă este printre cele mai puternice, problema ar putea deveni una de securitate națională pe termen lung – afectând economia, educația și chiar coeziunea socială.

sursă: stiripesurse.ro