România, lider la obezitate în Europa: între sărăcie, lipsă de sport și alimentația din supermarketuri
Postat de Gold FM Radio pe 16 septembrie 2025
Autor: Jessie Baneș
Un studiu recent al Consiliului European pentru Informații Alimentare a confirmat ceea ce, ca sportivă și jurnalistă, observ de câțiva ani în jurul meu: România este pe primul loc în Europa la obezitate în rândul bărbaților – 76% dintre ei sunt supraponderali sau obezi. Nici femeile nu stau mai bine: 58% dintre românce se confruntă cu aceeași problemă, ceea ce ne plasează pe locul doi în clasament.
Aceste cifre nu sunt doar statistici. Ele spun povestea unei națiuni prinse între sărăcie, lipsă de educație alimentară și o infrastructură sportivă aproape inexistentă.
O generație fără sport
În școli, sportul a devenit o materie marginalizată, chiar opțională. Orele de educație fizică sunt prea puține, iar atunci când există, sunt deseori tratate ca o formalitate. În timp ce mulți părinți își scutesc copiii de efort fizic, invocând certificate medicale, sau pur și simplu “lipsa de chef”, unele școli nici nu dispun de dotări adecvate: săli moderne, terenuri amenajate, echipamente de bază.
Pe lângă lipsa sportului din școli, nici părinții nu încurajează suficient activitatea fizică a copiilor. În plus, în loc să meargă pe jos la școală – un minim de efort zilnic – tot mai mulți copii ajung cu mașina sau folosesc trotinete electrice. Practic, și acel mic efort fizic de zi cu zi dispare.
În afara școlii, situația nu e mai bună: cluburile sportive private sunt costisitoare, iar infrastructura publică este aproape inexistentă. Rezultatul este vizibil: copii tot mai sedentari, tot mai obezi și cu probleme de sănătate la vârste la care, teoretic, ar trebui să fie plini de energie. O generație întreagă care crește fără reflexul mișcării. În loc să învețe că sportul e o parte firească a vieții, majoritatea asociază activitatea fizică doar cu performanța sau cu sacrificiul.
Alimentația: sărăcia hrănește obezitatea
Paradoxal, în România, sărăcia duce la obezitate. Produsele cele mai ieftine sunt cele mai procesate: pâine albă, paste, carne de slabă calitate, dulciuri pline de zahăr și băuturi carbogazoase. O familie cu venituri modeste alege inevitabil ce e mai ieftin și mai sățios, nu ce e mai sănătos.
Pe de altă parte, supermarketurile au înlocuit micile magazine de cartier și piețele cu produse locale. Accesul la fructe și legume de sezon, carne sau lactate de la producători locali este tot mai greu, iar prețurile sunt adesea exorbitante. Astfel, dieta românilor se bazează din ce în ce mai mult pe alimente standardizate, procesate și pline de aditivi.
Lipsa unei viziuni guvernamentale
Guvernul tratează problema obezității ca pe un fenomen individual, când de fapt este o criză publică. Politicile de sănătate nu includ o strategie coerentă pentru prevenirea obezității. Nu există programe de educație nutrițională implementate în școli, campaniile publice sunt sporadice și lipsite de impact, iar infrastructura sportivă este lăsată pe mâna administrațiilor locale, care rareori au resurse sau interes.
Ce ar trebui făcut, concret
Dacă vrem să schimbăm această realitate, e nevoie de măsuri ferme și curajoase:
- Educație și sport în școli
- Minimum trei ore de educație fizică pe săptămână, cu accent pe mișcare plăcută și diversificată (dans, jocuri, alergare, nu doar teste fizice rigide).
- Introducerea unor cursuri obligatorii de nutriție, adaptate pe vârste, pentru a-i învăța pe copii ce înseamnă o alimentație sănătoasă.
- Dotarea școlilor cu terenuri, săli și echipamente minime pentru sport.
- Sprijin pentru producătorii locali
- Subvenții și facilități fiscale pentru fermierii și micii producători care vând direct către consumatori.
- Crearea unor rețele de magazine și piețe cu produse locale, sprijinite de stat, pentru a oferi alternative sănătoase și accesibile la supermarketuri.
- Politici alimentare curajoase
- Accize pe băuturi carbogazoase și pe alimente ultraprocesate, așa cum există în multe țări europene.
- Limitarea marketingului agresiv de junk food, în special în rândul copiilor.
- Subvenționarea fructelor, legumelor și cerealelor integrale, pentru ca acestea să fie la îndemâna oricărei familii.
- Campanii și infrastructură pentru mișcare
- Investiții în parcuri, piste de biciclete și trasee pietonale în toate orașele și comunele.
- Campanii naționale de conștientizare a importanței mișcării, cu implicarea sportivilor și a personalităților publice.
România nu e condamnată să rămână „campioana” Europei la obezitate. Dar pentru a schimba direcția, trebuie să ne asumăm un adevăr: problema nu ține doar de indivizi, ci de un sistem întreg. Copiii noștri cresc fără sport, adulții aleg alimente ieftine și nocive, iar statul nu creează condiții pentru o viață sănătoasă.
Guvernul trebuie să vadă obezitatea ca pe o urgență națională, la fel ca poluarea sau infrastructura. Pentru că fiecare cifră din statisticile de azi înseamnă, mâine, un român cu diabet, boli cardiovasculare sau un risc mai mare de cancer.
Dacă vrem o națiune sănătoasă, trebuie să punem sportul, alimentația locală și prevenția în centrul politicilor publice. Altfel, rămânem un paradox amar: săraci, dar grași, bolnavi și fără viitor.
