Postul intermitent nu mai e la modă. Noua vedetă e postul fals

Metoda postului fals e mai eficientă decât postul intermitent, iar experții apăruti peste noapte alaturi de influenceri explică de ce ar trebui să începeți acum aceasta noua modă de pe piata dietelor.

Postul simulat sau postul fals este o metodă alternativă de post care este considerată de unii experți ca fiind mai eficientă decât postul intermitent. Cu postul simulat, organismul beneficiază de avantajele abținerii de la mâncare și asta pentru că puteți consuma alimente în continuare.

Dieta care imită postul (FMD – Fasting Mimicking Diet) a fost dezvoltată în SUA, la Longevity Institute din cadrul Universității California de Sud, sub conducerea cercetătorului în domeniul îmbătrânirii Valter Longo. Diferența față de alte tipuri de restricție calorică: mimarea postului nu este o „dietă zero” clasică în care te înfometezi și ai o dispoziție proastă.

De asemenea, nu este comparabil cu postul intermitent. Cu postul fals doar pretinzi că postești cu adevărat. Se presupune că efectele pozitive se materializează oricum. „Cu postul simulat, consumați aproximativ 1 000 de calorii pe zi timp de cinci zile”, spune Bernd Kleine-Gunk, președintele Societății germane de medicină anti-îmbătrânire. Aceasta este „aproximativ jumătate din cantitatea normală”.

Dieta constă în carbohidrați complecși, cum ar fi salata și legumele, grăsimi sănătoase, cum ar fi cele găsite în nuci, avocado și ulei de măsline, precum și proteine vegetale, cum ar fi cele găsite în leguminoase. Puteți mânca de trei ori pe zi. Cu toate acestea, puteți renunța la carbohidrații simpli, cum ar fi orezul alb, pâinea și pastele, zahărul și – ceea ce poate părea necunoscut celor care sunt obișnuiți să postească și să piardă în greutate – proteinele animale.

„Proteinele animale dau organismului semnalul de a crește”, spune Bernd Kleine-Gunk, explicând contextul postului. „Cu postul simulat, însă, vrei să obții opusul”. Scopul nu este de a „hrăni” celulele, ci de a le oferi o pauză de la procesele de acumulare. „Doar în timpul acestei pauze, în modul stand-by, organismul dizolvă celulele defecte sau vechi și le reciclează materialul”. Acest proces se numește autofagocitoză sau autofagie. El se bazează pe un fel de sistem intern de eliminare a deșeurilor din celulă, care determină reînnoirea sau „întinerirea” acesteia.

Potrivit expertului anti-îmbătrânire, postul simulat declanșează și alte procese metabolice pozitive: De exemplu, cetoza, sau arderea grăsimilor. „Organismul nu intră într-o stare de cetoză în timpul postului intermitent”, spune Kleine-Gunk. Acest lucru se datorează faptului că organismul și-a epuizat rezervele de carbohidrați abia după perioade mai lungi de post și abia atunci începe să utilizeze rezervele de grăsimi. Prin urmare, faza de restricție calorică a postului intermitent este prea scurtă pentru a obține efecte anti-îmbătrânire de durată.

Un mic dejun tipic pentru postul fals ar fi un smoothie de legume, de exemplu. Este permisă și o ceașcă de cafea. Pentru prânz și cină, se servesc curry de legume cu linte și lapte de cocos, salate sau supe. Trei până la patru căni de ceai neîndulcit și apă sunt adăugate pe parcursul zilei. Ciclul de post de 5 zile poate fi repetat aproximativ o dată la trei luni. Între timp, este indicat să mâncați conform așa-numitului principiu sirtfood. Numele provine de la sirtuine, un grup de enzime endogene, multifuncționale. Activitatea lor este stimulată în mod specific de consumul anumitor substanțe vegetale secundare.

Cei care încearcă să mănânce conform acestui principiu între fazele de post susțin și reînnoirea celulară. Bernd Kleine-Gunk vorbește despre „activatorii sirtuinei”. Aceștia sunt conținuți în broccoli, kale, mere, afine, nuci, ulei de măsline, ceapă, turmeric, cafea și vin roșu, de exemplu. „Un mic dejun activator de sirtuină ar fi terciul de quinoa sau quark-ul cu ciocolată și tonka. Ambele pot fi consumate cu fructe de pădure proaspete”, spune expertul.

Pentru prânz și cină, sunt potrivite mâncăruri precum tocăniță de varză creață și ciuperci cu hrișcă, paste orecchiette cu broccoli sau supă de varză kale cu chifteluțe. De asemenea, puteți lua gustări în perioada dintre zilele de post. De exemplu, batoane de muesli de casă sau bile „superfood” din sâmburi, semințe și fructe uscate.

sursă: ziuanews.ro