Planul lui Macron de a interzice rețelele sociale pentru minori devine pretext pentru controlul generalizat al identității online

Președintele Emmanuel Macron promite să protejeze copiii de conținutul nociv online printr-o interdicție națională a rețelelor sociale pentru cei sub 15 ani. Însă ceea ce pare o inițiativă benignă în numele siguranței minorilor stârnește îngrijorări tot mai mari legate de supravegherea digitală generalizată. Planul francez, care ar presupune sisteme de verificare a vârstei impuse tuturor utilizatorilor de internet, riscă să transforme spațiul digital european într-un mediu în care fiecare cetățean trebuie să-și dovedească identitatea pentru a accesa platformele online. Criticii avertizează că astfel de măsuri, oricât de bine intenționate, pot deschide calea către un model de control de tip chinezesc, incompatibil cu principiile fundamentale ale libertății, vieții private și ale protecției datelor în Europa, scrie Politico.

Franța se confruntă cu o provocare complexă în încercarea de a interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani.

Președintele Emmanuel Macron este hotărât să le interzică minorilor accesul la rețelele sociale. Însă în calea acestei măsuri stau obstacole juridice, probleme tehnice, presiunea marilor companii din Big Tech și industria porno — și, desigur, comportamentul imprevizibil al copiilor.

Macron a declarat marți seară că Franța „nu mai poate aștepta” adoptarea unei astfel de interdicții, ca reacție la înjunghierea mortală a unei asistente didactice într-un liceu din suburbiile Parisului. Incidentul a avut loc la o lună după ce un elev a ucis un coleg într-un caz similar, la un liceu din Nantes.

Aceste tragedii au determinat guvernul francez să încerce să-i țină pe copii departe de ceea ce consideră a fi conținut nociv, iar Franța a devenit astfel epicentrul unei dezbateri aprinse în Europa și în Occident despre limitele ce ar trebui impuse folosirii rețelelor sociale și a telefoanelor mobile pentru a proteja mai bine copiii online.

În ultimul an, guvernul lui Macron a încercat să interzică telefoanele inteligente în școli și să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor în grădinițe. De asemenea, a intrat în conflict cu cele mai mari platforme de conținut pentru adulți, obligându-le să verifice vârsta utilizatorilor — o măsură cu miză mare, care a dus luna aceasta la retragerea serviciilor Pornhub, Redtube și YouPorn din Franța.

Însă această „cruciadă digitală” a adus Parisul în conflict cu autoritățile de reglementare de la Bruxelles, organizațiile pentru drepturile digitale și platformele sociale.

Ce obstacole stau în calea interdicției propuse de Macron:

1. Parisul riscă un conflict cu Bruxelles-ul
Franța insistă că dorește de fapt un regim unitar la nivel european, iar Macron a declarat că interzicerea accesului minorilor este „o competență europeană”.

„Îmi dau câteva luni pentru a obține o mobilizare europeană. Altfel, voi negocia cu partenerii europeni pentru a face asta doar în Franța”, a spus președintele marți.

Guvernul a lansat o campanie pentru a convinge și alte țări europene să urmeze exemplul Franței, campanie coordonată de ministra digitalizării, Clara Chappaz.

„Franța nu poate acționa singură, deoarece statele membre au pierdut cea mai mare parte a competențelor în reglementarea platformelor sociale”, a explicat Thibault Douville, profesor de drept digital francez.

„Să fie clar… o interdicție generală a rețelelor sociale nu este ceea ce face Comisia Europeană. Nu aceasta este direcția în care ne îndreptăm. De ce? Pentru că este o prerogativă a statelor membre”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.

Protecția minorilor în mediul online este reglementată de Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act), o reglementare aplicabilă la nivelul întregii Uniuni Europene, care oferă Comisiei Europene competențe de supraveghere asupra platformelor online foarte mari, precum principalele rețele sociale.

Comisia pregătește propriile măsuri privind verificarea vârstei, inclusiv un set de orientări și o aplicație, însă o interdicție a rețelelor sociale nu este prevăzută.

Statele membre pot stabili vârsta digitală a majoratului în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), a precizat Regnier. „Desigur, statele membre pot adopta această opțiune.”

Conform articolului 8 din GDPR, țările UE pot stabili o vârstă minimă peste 13 ani pentru ca platformele să poată prelucra datele utilizatorilor. Însă legea permite prelucrarea datelor și în cazul în care părinții își dau consimțământul.

Teoretic, acest articol din GDPR interzice accesul minorilor sub vârsta stabilită la rețelele sociale, dar lasă platformelor libertatea de a decide cum se conformează acestei „majorități digitale”.

În cele din urmă, Comisia ar putea contesta orice lege franceză care impune o interdicție — în funcție de modul în care va fi formulată — ceea ce ar putea duce la un conflict juridic prelungit.

2. Organismele de supraveghere avertizează asupra riscului de supraveghere generalizată

Pentru a bloca accesul copiilor la site-urile porno, Franța a adoptat măsuri care impun platformelor să verifice vârsta utilizatorilor online printr-o metodă cu dublu control: un verificator de vârstă independent cunoaște identitatea persoanei, dar nu și site-ul pe care aceasta dorește să-l acceseze.

Această metodă a fost aprobată de autoritatea franceză de protecție a datelor (CNIL), care a considerat că oferă suficiente garanții privind protejarea vieții private.

Totuși, autoritatea de supraveghere a subliniat că verificarea vârstei pe internet ar trebui să aibă loc doar în contexte specifice, în care există riscuri pentru minori.

Dacă verificarea vârstei se extinde la utilizarea generală a internetului, „s-ar putea ajunge la crearea unei lumi digitale închise, în care indivizii ar trebui să își dovedească în mod constant vârsta, sau chiar identitatea, ceea ce ar presupune riscuri majore pentru drepturile și libertățile lor, inclusiv libertatea de exprimare”, a avertizat CNIL.

Andy Yen, CEO-ul companiei de tehnologie axată pe confidențialitate Proton, a declarat pentru POLITICO: „Nu discutăm cu adevărat despre verificarea vârstei copiilor, ci dacă are sens să impunem verificarea vârstei tuturor. Iar dacă faci asta, apar în mod clar probleme de confidențialitate și securitate.”

Încercările de a estima vârsta unui utilizator prin analizarea comportamentului online sau prin AI care analizează un selfie presupun colectarea unor volume mari de date, a explicat Urs Buscke, consilier juridic senior în cadrul organizației europene de protecție a consumatorilor BEUC. El a subliniat că acest lucru contravine principiului-cheie al GDPR privind minimizarea datelor – conform căruia datele trebuie colectate doar dacă sunt absolut necesare.

3. Sectorul tehnologic nu este încă pregătit

Pentru autoritățile de reglementare și companiile tehnologice deopotrivă, aplicarea unei interdicții a rețelelor sociale pentru copii este un coșmar logistic.

În ciuda protecțiilor legale, aproape jumătate dintre copiii sub 10 ani din Danemarca au conturi pe rețelele sociale, a declarat săptămâna trecută ministra digitalizării din această țară, Caroline Stage Olsen.

„Nu există date care să arate că astfel de interdicții sunt eficiente”, a declarat Jessica Piotrowski, directoare a Școlii de Cercetare în Comunicare de la Universitatea din Amsterdam și consilier YouTube pe tema protecției minorilor.

Dimpotrivă, „există date care sugerează că, atunci când încerci să interzici, poți de fapt să le faci rău [minorilor], pentru că aceștia vor găsi alte căi de acces”, a adăugat Piotrowski.

Situația este complicată și de disputele aprinse dintre marile companii tehnologice privind responsabilitatea pentru verificarea vârstei utilizatorilor de internet.

Pe de o parte, Meta, alături de platformele porno și alte entități online, susține că responsabilitatea ar trebui să revină companiilor care dezvoltă sistemele de operare — în special Apple, cu sistemul său iOS, și Google, cu Android.

Pe de altă parte, producătorii acestor sisteme de operare susțin că aplicațiile de rețele sociale sunt cele care trebuie să se asigure că minorii nu au acces la conținut dăunător.

Între timp, tehnologiile utilizate pentru verificarea vârstei se confruntă și ele cu probleme. Un studiu publicat luna aceasta a susținut că Yoti — o aplicație de verificare a vârstei utilizată inclusiv de Meta — ar „monitoriza în mod extensiv utilizatorii fără consimțământ” și ar prezenta vulnerabilități de securitate cibernetică care „ar putea fi exploatate de terți”.

În replică, Yoti a declarat că a transmis informațiile pentru a fi investigate, dar a adăugat că cercetătorii „au tras concluzii și au făcut extrapolări incorecte, care pot submina încrederea publicului într-o tehnologie concepută pentru a promova și susține siguranța online”.

Între timp, Comisia Europeană dezvoltă propria aplicație pentru verificarea vârstei, dar aceasta se află încă în faza de testare în țări precum Danemarca, Italia, Franța, Grecia și Spania.

4. Copiii vor găsi mereu o cale

Cel mai clar indiciu că Parisul are de înfruntat un drum dificil a apărut în orele și zilele care au urmat deciziei platformelor porno de a suspenda conținutul destinat adulților în Franța.

Rețelele virtuale private (VPN), care permit utilizatorilor să ocolească restricțiile geografice, au înregistrat o creștere bruscă a cererii după ce Aylo Freesites — compania-mamă a Pornhub, Redtube și YouPorn — a blocat accesul pentru utilizatorii francezi la începutul lunii.

În doar 30 de minute de la suspendare, serviciul ProtonVPN a raportat o creștere de 1.000% a numărului de înregistrări, potrivit unei postări pe platforma X. În general, cererea pentru VPN-uri a crescut cu 334% pe 4 iunie, comparativ cu media celor 28 de zile anterioare, potrivit site-ului de analiză Top10VPN.

Oricare ar fi planurile lui Macron, un lucru e sigur: copiii vor găsi întotdeauna metode de a le ocoli.

sursă:  Politico.