Plaja si betoane in Kazahstan, paradoxul islamic, politic, economic al Asiei Centrale (2)

Autor: Liviu Alexa

Suntem la Starbucks in Astana, capitala cocalara a Kazahstanului. M-a rugat baietelul meu de aproape 8 ani sa mergem si noi pentru prima data, ca vrea sa vada cum e. Stefan e deja infuzat cu branduri occidentale inca din Romania, de la teveu si pana la youtube, marile corporatii ne violeaza copiii cu reclame perverse. Il tinem cat putem de departe, dar nici cretini nu vrem sa fim ca parinti.

Starbucksul din Astana e unul dintre putinele locuri din capitala in care poti fi sigur ca toti stiu engleza. In rest, e o ruleta… ruseasca sa te intelegi cu ei ca nevorbitor de rusa sau kazaha.

Doua adolescente migdalate ne “agata” politicos, au simtit ca suntem straini si isi exerseaza cu noi engleza. Se simte de la o posta ca sunt educate, altfel decat tinerii cu care am interactionat in alte situatii. Ambele sunt in ultimul an de liceu si vor sa plece din tara. Si ne intreaba daca e ok sa faca asta, ce credem noi?

Le-am zis sa plece fara sa priveasca inapoi. Au chicotit. Si le-am spus sa mai invete musai o limba, mandarina sau turca, pe care eu le consider de mare viitor in anii care vor veni.

Ca fetele astea doua, nu-s multi in Kazahstan care sa gandeasca sau sa se gandeasca la viitorul lor. Doua sute de ani de biciuri rusesti le-au cam scos kazahilor din ADN nevoia de libertate, s-au integrat perfect in structura de turma a acestei regiuni care e Asia Centrala.

Din 1991 si pana recent, Nursultan Nazarbaiev s-a transformat din liderul providential care a modernizat tara in dictatorul luminat care si-a construit statui, si-a pus numele pe sigla aeroportului, ba chiar a avut tupeul sa schimbe denumirea Astanei in Nursultan.

Prea multi ani de stat in functie l-au facut sa devina captiv unei elite conducatoare corupte.

A predat in mod neasteptat puterea unui aparent apropiat, colaboratorul sau longterm Kassym-Jomart Kemeluly Tokayev, care a devenit in 2019 presedinte numit al Kazahstanului si apoi presedinte ales in urma unor alegeri despre care OSCE a zis ca au fost orice numai nu corecte. Treaba lor, treaba mea e sa va zic lucruri interesante despre acest Tokayev.

Nazarbaiev si-a luat teapa vietii de la el. Credea ca Tokayev va fi un presedinte de fatada care ii va lasa familia si elita apropiata sa se indestuleze in continuare. Primul semn ca Tokayev are propriile idei despre tara a venit cand numele capitalei a revenit la Astana si s-a renuntat la Nursultan. Adevarul e ca era de cacat faza, Nazarbaiev se tampise de tot.

Tokayev e din cu totul alt aluat ca Nazarbaiev, e diplomat scolit la Moscova, a fost ambasador in tari grele, e fluent in chineza si franceza, are fatzuca aia de bunic cald si generos, dar e un killer politic si bun cunoscator al regiunii, stie limba diplomateza la perfectie.

Initial, si eu asa zic, omul a incercat sa fie cvasi echilibrat, renuntand la multe dintre puterile abuzive asumate de functia prezidentiala pe care si le trasese Nazarbaiev si predandu-le parlamentului.

Dar acum doi ani, exact in ianuarie 2022, s-a intamplat ceva in premiera. Au inceput niste proteste spontane pe motivul cresterii preturilor la carburanti si gaza (intr-o tara care are rezerve pe 6 generatii de petrol si gaze).

Protestele insa nu erau atat de spontane, ci erau sponsorizate de elita lui Nazarbaiev care luase pe cont propriu initiativa de a genera o lovitura de stat. Impasibil, Tokayev a declarat stare de urgenta timp de doua saptamani si, cu ajutorul rusilor (de tinut minte acest aspect, in conditiile in care ieri va spuneam ca Kazahstan are o singura sansa: desovietizarea), a scos forte armate in strada si a socat lumea tragand IN PLIN in demonstranti. Doua sute si ceva au murit si s-a inchis povestea. Elita a fost arestata, ba chiar si membri ai familiei Nazarbaiev au fost bagati la parnaie pentru spalare de bani.

Tehnic, Tokayev a avut dreptate sa procedeze asa ca sa isi mentina curul pe scaun, dar si sa protejeze Statul de a deveni friptura oligarhilor si o plutocratie ca in Ucraina. Tokayev a mostenit o situatie foarte grea, paradoxala din punct de vedere economic: aproape 30 de ani de dictatura a lui Nazarbaiev au insemnat cheltuirea a zeci de miliarde de dolari pe tampenii inimaginabile, in special pe construirea Astanei, orasul-cult al dictatorului.

Acum 25 de ani, Astana nu exista. Almaty era capitala adevarata a Kazahstanului, un oras minunat, incarcat de istorie si de cultura. Taranetele de Nazarbaiev, militar de profesie, minte mica, nu suporta ideea ca Almaty sa acopere cu istoria sa ceea ce el credea ca trebuie sa fie mostenirea sa.

Asa ca, motivand ca Almaty e prea aproape de granita si de China si e mai greu sa fie aparata, a decis abrupt un “proiect vizionar” tocand timp de 20 de ani o treime din PIB pe constructia de la zero a noii capitale.

Astana e ca un oras Barbie, un oras siliconat, fals ca anvergura. Faci sex o data cu o femeie tunata, apoi nu mai ai ce vorbi cu ea. Stai cateva zile in Astana, ii vezi putinatatea culturala, absenta oricarei mosteniri, si a doua oara nu mai ai de ce sa mergi decat daca ai business acolo.

Arabii petrolisti din Qatar, EAU sau Arabia Saudita s-au prins ca nu e destul sa faci doar cladiri iconice. Asa ca au investit in loisir, in targuri internationale sau competitii sportive, ba si-au luat si “franciza” de muzeu de la Luvru. Dubai va ramane fara petrol in maxim 30 de ani, stiind asta, emirul a branduit emiratul ca hub de business, loc de pensionare pentru bogati, perla a turismului.

Astana nu are niciun viitor maret pe hartie, este randul lui Tokayev sa se gandeasca la asta, daca tot a primit acest cartof fierbinte.

De ce e fierbinte? Inflatia generata de investitiile exagerate in beton si absenta unei economii functionale care sa si produca ceva, nu doar sa se bazeze pe confortabila resursa de hidrocarburi, a facut ca, alt paradox, nivelul de trai al populatiei sa fie socant de scazut.

Kazahstan are destul, o sa ziceti, judecand dupa cifrele de mai jos. Da si nu. Cand ai acest bulan natural, trebuie totusi sa ai o viziune despre ce vrei sa faci cu el, cum sa transformi acest bilet castigator la loterie in ceva lucrativ.

Macar Qatar sau Arabia Saudita ofera cetatenilor lor un nivel inalt de trai, aici salariul mediu este sub 750 de euro. Credeti-ma, chiar daca preturile la mancare sau servicii sunt mici in Kazahstan, tot e putin pentru nivelul pe care AR TREBUI sa il aiba o tara ca si Kazahstan care are rezerve de petrol aproape egale cu SUA.

Tokayev nu poate fi judecat pentru realizari si nerealizari, caci are abia doi ani de mandat si a trebuit sa stinga multe dintre rahaturile lui Nazarbaiev. Dar trebuie sa se grabeasca. Sentimentul meu este ca acestei tari ii trebuie un proiect care sa o aseze solid in regiune, nu doar sa faca echilibristica intre Moscova si Beijing si sa gestioneze intelegeri multilaterale cu Turkmenistan, Uzbekistan si restul “stanurilor” din regiune.

Educatia poporului e un obiectiv maret si periculos. Daca bagi bani in emanciparea poporului, nu mai poti ramane dictator prea mult timp.

Dar exact lipsa de educatie si cultura a fost motivul pentru care si la 1700 si la 1920, cazacii, neintelegand Lumea si complexitatea ei, au fost casapiti si violati teritorial de rusi, care si azi ii considera “oblici salbatici”.

Nazarbaiev a facut si multe lucruri bune, cel mai important fiind ca nu a inchis tara si nu a inghitit cheia, asa cum s-a intamplat cu Turkmenistan, care s-a izolat singura de toti si toate.

Engleza ar fi un prim pas. Indiferent de sentimentele istorice fata de SUA sau imperiul britanic, este limba lumii si cea mai mare bariera a Asiei in cucerirea planetei. Este incredibil cum popoare asiatice super smart gen sud-coreenii refuza sa invete engleza (acolo sunt mai multe explicatii), cum popoarele Asiei Centrale considera invatarea englezei un gest anti-islamic, pierzand accesul la tot ce a creat Europa din punct de vedere (macar) cultural.

Putinatatea educationala se simte repede in Kazahstan. Muzee putine si duhnind de sovietism, nimic care sa faca pofta tinerilor.

Presa independenta nu exista, ONG-urile de tip civic nu pot respira, la televizor ai optiuni mixate: canalul rus de stiri (pe care eu l-as interzice in orice tara fost sovietica), doua canale cu muzica traditionala, un canal de news de stat si un soi de proteve, unde populatia este prostita ca in Romania de retorica tabloida cu showuri de genul Vocea Kazahstanului si serii precum Piratii din Caraibe.

Poporul kazah e pastrat in taina de elita exact la limita bunului simt al nivelului de trai, de cultura si de informare.

Painea si circul li se ofera cu generozitatea bogatului care vrea ca pulimea sa nu se rascoale, dar nici sa gandeasca prea mult.

E puternica gastronomia aici. Influenta popoarelor vecine, a Rusiei, a Chinei, au generat aici o explozie de rafinamente culinare.

Te simti oricum alungat ca turist si din restaurante, mai ales traditionale, dar socant si ca din alea moderne.

Meniurile sunt in kazaha sau rusa, ultra rar in engleza si iti vine sa spargi tot de nervi cand te privesc chelnerii tamp, caci nu vorbesc o boaba de limba straina.

Dar eu sunt insistent. Asa am avut prilejul sa mananc beshbarmak cu carne de cal, o mancare locala superba, incredibil de delicata si de gustoasa.

Daca Kazahstan ar insista ca politica de stat sa faca din Astana o capitala a gastronomiei, ar misca lucrurile serios pe partea de turism.

Nu is bun la poze instagramabile, dar credeti-ma pe cuvant ca in Kazahstan se mananca foarte bine.

Mai jos un ceviche de scoici St Jacques cu un sos exceptional cu mirodenii marocane.

Saorma cu crabi si creveti, o nebunie.

Exista atata potential in Kazahstan, exista si o pusculita naturala! Ce pacat ca nu e folosita pentru cea mai mare bogatie naturala a acestei tari: copiii!

Fotografia de mai jos e facuta in interiorul celei mai mari moschei din Asia Centrala si a doua ca marime din afara Orientului Mijlociu.

Ea arata cel mai bine cum ar trebui sa arate viitorul lumii. Doi barbatei zambind imbratisati, in dragostea de semeni pe care a stabilit-o Allah pentru cazacel si Dumnezeu pentru Stefan.

Dar ce pacat ca viitorul real nu va fi asa! Ca neprihanirea lor va fi distrusa de ura, de gloante, de bolesnite plantate in laboratoarele unor perversi!

A venit momentul sa va vorbesc despre cum arata Islamul in Kazahstan. Este poate cea mai tare descoperire a mea, cel mai mare soc cultural, in sens pozitiv.

Cred ca v-am mai spus, sotia mea, Mihaela, din pura dorinta intelectuala de a isi largi mintea, nu alte prostii, s-a inscris la un curs postuniversitar de un an la Universitatea Babes-Bolyai, un curs de Islamologie si studiu al Coranului. Am considerat amandoi ca avem ce invata (eu nu am timp efectiv, asa ca invat de la ea) si ca timpurile impun o mai mare deschidere si intelegere fata de aceasta religie mare a lumii, atat de plina de nuante.

In Kazahstan, lucrurile sunt aparte fata de Islamul “normal”, dar aderenta poporului la religia musulmana seamana INCREDIBIL cu felul in care privesc romanii ortodoxia. O sa vedeti de ce imediat.

Islamul a ajuns aici acum multe sute de ani, asa ca e greu de scos din inimile cazacilor. Au incercat idiotii de sovietici sa le distruga credinta, sa anuleze apetenta musulmanilor pentru respectarea celor 5 stalpi ai Islamului: marturisirea credintei, rugaciunea, postul, caritatea si pelerinajul.

Cand au vazut ca nu reusesc, au incercat sa il reglementeze sovietic, haha, o tampenie inimaginabila. Au reusit doar sa ii uneasca pe musulmanii din Asia Centrala.

Dar Islamul din Kazahstan a suferit mult si a slabit in cei 70 de ani de jug rusesc, asa cum a slabit si ortodoxia in Romania din cauza comunismului.

Este si motivul pentru care in Kazahstan, ca si in Romania, avem o similitudine incredibila de referinta a poporului la religie.

La ultimul recensamant, 72 la suta din cazaci s-au declarat musulmani. Dar aici Islamul este practicat oarecum moderat. Sa fiu mai explicit: si romanii se declara ortodocsi, dar nu sunt cei mai practicanti, intra majoritatea dintre ei in biserica doar pentru evenimentele esentiale ale vietii: nasterea, cununia, moartea.

Poporul kazah nu isi reneaga identitatea musulmana, sunt circa 2000 de comunitati musulmane inregistrate, dar religia si preceptele sunt aplicate cum mi s-a explicat “ponderat”: un Islam regionalizat adaptat “traditiilor locale”.

Aici, sunt extrem de rare femeile cu burca, fetele poarta gene false sau sunt botoxate, fake cultura occidentala zburda bine merci pe la radio si teve.

URSS i-a destelenit destul de mult de traditia islamica pe cazaci, dar nu de tot. Asta e un alt lucru bun si notabil facut de Nursultan Nazarbaiev: a declarat statul ca fiind secular, oferind cetatenilor posibilitatea de a-si alege religia, dar nu a distrus identitatea islamica a natiunii din 1991 incoace, ci a incercat sa o consolideze cat mai mult.

Azi, kazahii simt islamic, asa cum simt romanii ortodoxia, dar nu se rup in a respecta la dunga toti stalpii.

Mi-a spus cineva ceva interesant: ca aceasta disparitate intre credinta si cultura de stepa, peste care s-a asezat pumnul sovietic, a facut ca in societatea kazaha actuala sa existe mentalitatea ca e exagerat ca musulman kazah sa sustii si sa practici preceptele celor 5 stalpi in integralitate.

Aici insa eu am simtit ceva aparte: un Islam cald, comunitar, social chiar.

Stalpul caritatii e aici mai dezvoltat ca in alte lumi islamice, cultura tolerantei mai solida.1.00

Agenda ateista sovietica nu a putut distruge de tot credinta kazahilor in Islam, iar ea renaste.

Si cred ca e importanta aceasta nuanta cand ne aducem aminte ca Kazahstan este o tara non-araba.

PS: In episodul urmator, o sa va arat cum am facut plaja intr-un… mall.

PS2: Am ales pentru voi cateva lucrari ale unor artisti care mi-au placut. Dar arta e foarte putina aici.

Unde e arta putina, sufletul e mic.

sursă: strictsecret.substack.com