Pentru România e mai rău ca la un război: Ucraina bombardată a lui Zelenski crește mai repede decât economia detonată a lui Bolojan

Economia Ucrainei continuă să funcționeze în condiții de război, susținută de sprijin financiar extern masiv și de mobilizarea resurselor interne, în timp ce autoritățile de la Kiev încearcă să mențină stabilitatea bugetară și să pregătească terenul pentru integrarea europeană și reconstrucția post-conflict, notează BBC.

Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, afirmă că frontul financiar este unul dintre câmpurile de luptă mai puțin vizibile ale războiului cu Rusia și că stabilitatea economică este esențială pentru viitorul țării. „Nu vrem să fim doar un vecin sărac al Uniunii Europene. Vrem să oferim Europei ceva ce îi lipsește”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la experiența militară acumulată de Ucraina după invazia rusă din februarie 2022.

Marchenko a arătat că experiența „foarte dureroasă” a războiului ar putea contribui la consolidarea capacității de apărare a Europei, în contextul în care aderarea la Uniunea Europeană rămâne una dintre principalele priorități strategice ale Kievului.

Pentru a menține funcționarea statului în condițiile conflictului, Ucraina se bazează în mare măsură pe sprijin financiar internațional. Parlamentul European a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro care ar urma să acopere o parte din deficitul bugetar al Ucrainei în următorii doi ani, prima tranșă fiind așteptată în aprilie.

Acest sprijin face parte dintr-un pachet internațional total de aproximativ 136,5 miliarde de dolari, fără de care, potrivit ministrului ucrainean de Finanțe, economia țării nu ar putea face față presiunilor generate de război.

„O armată puternică depinde de o economie puternică, pentru că toate resursele pe care le mobilizăm intern sunt direcționate spre apărarea națiunii”, a declarat Marchenko.

Pentru a crește veniturile bugetare, guvernul ucrainean a majorat în decembrie 2024 taxele pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, inclusiv impozitele pe venituri personale, pe întreprinderile mici și pe instituțiile financiare.

Autoritățile estimează că veniturile interne vor aduce în acest an aproximativ 67,5 miliarde de dolari la bugetul statului, cu circa 15% mai mult decât în anul precedent.

Bugetul pentru 2026 prevede însă cheltuieli de aproximativ 112 miliarde de dolari, dintre care aproape 60% sunt destinate armatei, ceea ce lasă un deficit de aproximativ 45 de miliarde de dolari.

Pentru a acoperi acest gol, guvernul încearcă să adopte noi măsuri fiscale în Parlament. Printre acestea se numără majorarea taxelor pentru platformele digitale și reducerea unor scutiri de TVA, măsuri convenite în cadrul unui nou acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional.

FMI a aprobat recent un împrumut de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, iar prima tranșă de 1,5 miliarde de dolari a fost deja plătită la începutul acestei luni.

Șeful misiunii FMI pentru Ucraina, Gavin Grey, a avertizat că, având în vedere nivelul ridicat al cheltuielilor, statul ucrainean trebuie să își mobilizeze mai eficient resursele interne și să combată evaziunea fiscală.

În pofida sprijinului extern, economia ucraineană continuă să resimtă efectele războiului. Inflația a scăzut de la un vârf de 26,6% în timpul conflictului la aproximativ 7,4%, dar nivelul prețurilor rămâne o problemă pentru populație și companii.

Mulți ucraineni spun că se confruntă cu dificultăți financiare. Tetiana, o pensionară de 65 de ani din Kiev, spune că este nevoită să continue să lucreze pentru a se descurca.

„Pensia este prea mică și nu este suficientă. Prețurile la alimente și utilități au crescut”, a spus ea.

În același timp, companiile se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu probleme energetice. Mykyta, un tânăr de 19 ani care lucrează într-un restaurant, spune că echipa este redusă și că activitatea este afectată de penele de curent.

Banca centrală a Ucrainei avertizează că situația dificilă din sectorul energetic va continua să limiteze activitatea economică pentru o perioadă îndelungată.

Instituția și-a redus prognoza de creștere economică la 1,8%, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează o creștere cuprinsă între 1,8% și 2,5%.

În paralel cu efortul de război, autoritățile și instituțiile internaționale lucrează la planurile de reconstrucție a țării. O evaluare realizată împreună cu Uniunea Europeană, Banca Mondială și ONU estimează costul total al reconstrucției la aproximativ 588 de miliarde de dolari.

Această sumă include refacerea infrastructurii, a locuințelor și a rețelelor de transport, precum și operațiuni de deminare în zonele afectate de lupte.

Reprezentanții mediului de afaceri spun că, în pofida conflictului, există interes din partea investitorilor internaționali pentru proiectele viitoare de reconstrucție.

„Vedem cum companii străine sunt interesate să investească în Ucraina și să se pregătească pentru perioada de după război”, a declarat Gennadiy Chyzhykov, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei.

În acest context, prognozele economice arată un contrast interesant între Ucraina și România. Deși se află în plin război, economia ucraineană ar putea înregistra în acest an o creștere de aproximativ 1,8%, potrivit estimărilor băncii centrale și ale FMI.

În același timp, instituțiile europene estimează pentru România o creștere economică mai redusă, de aproximativ 1,1% în 2026, după ce economia a încetinit puternic în anul precedent.

Diferența este explicată în mare parte prin faptul că Ucraina beneficiază de sprijin financiar internațional masiv și de cheltuieli ridicate pentru apărare și reconstrucție, în timp ce România încearcă să reducă deficitul bugetar prin măsuri de consolidare fiscală care afectează consumul și ritmul de creștere economică.

Astfel, paradoxal, o economie aflată în război ar putea avea în acest an o creștere economică mai rapidă decât una aflată în pace, chiar dacă nivelul general de dezvoltare și stabilitate rămâne incomparabil mai ridicat în cazul României.

sursă: ziuanews.ro