Ninel Peia: Siguranța națională a devenit călușul modern al libertății de exprimare!

Autor: Ninel Peia

Într-o democrație autentică, libertatea de exprimare ar trebui să fie sacră. Însă, la noi, se pare că siguranța națională e noul cod secret pentru „nu ne mai criticați că ne supărăm.” Autoritățile au descoperit o formulă magică. Orice opinie care deranjează devine „amenințare la adresa securității.” Spui că ceva nu merge bine în țară? „Pericol pentru stabilitatea statului.” Întrebi unde se duc banii publici? „Subminezi încrederea în instituții.” Publici o anchetă jurnalistică despre Statul Mafiot? „Propagandă subversivă.” În ritmul ăsta, până și glumele despre traficul infernal sau facturile la gaze vor fi considerate acte de sabotaj economic! Rețeta e simplă, se ia o criză reală sau inventată, se presară niște termeni vag definiți precum „siguranță națională,” se amestecă bine cu o ordonanță de urgență, și gata! Avem o democrație bine conservată… într-un borcan sigilat. Și dacă protestezi? Ești imediat etichetat element destabilizator, prorus, homofob, bifob, extremist, conspirationist, etc. Poate că în viitor, vom primi amenzi pentru „opinii neautorizate” sau ne vom trezi cu notificări oficiale de genul: „Postarea ta despre drumurile proaste încalcă Articolul 402 privind optimismul național.” Într-o țară unde autoritățile confundă respectul cu obediența, drepturile omului devin un lux de Black Friday, le vedem doar o dată la patru ani, în promisiuni electorale. Restul timpului, trăim sub domnia „siguranței naționale,” o pătură groasă care acoperă orice critică, întocmai ca o plapumă grea peste un pacient care nu mai poate respira. Dacă democrația înseamnă să vorbim doar când ni se permite, atunci să ne anunțe oficial – „Libertatea de exprimare e în carantină din motive de siguranță națională.” Până atunci, ne rămâne doar să șoptim adevărul… dar cu grijă, să nu trezim sistemul din somnul lui profund și „strategic.”