Mesaj exploziv de la Casa Albă

Administrația Trump a publicat noua Strategie Națională a Statelor Unite ale Americii, document care conține și câteva pasaje semnificative nu doar despre relațiile SUA-Europa, ci și despre Europa în sine. Și nu sunt vești bune pentru Bruxelles.

Politico titra în această dimineață (5 decembrie 2025): „Într-un nou document exploziv, Trump avertizează că Europa este amenințată cu «dispariția civilizațională»”, subliniind că președintele american „dă vina pe UE și pe imigrație pentru declinul continentului european”.

Previzibil, articolul din Politico critică strategia americană pentru că ar „rezona profund cu partidele de extremă dreapta europene, ale căror programe electorale sunt bazate în principal pe critici la adresa UE, pe cereri de a reduce imigrația musulmană și din afara Europei și pe apeluri patriotice la reabilitarea țărilor lor, percepute a fi în declin”. Mai mult, publicația acuză administrația Trump de „conspiraționism”:

„Documentul se face ecoul teoriei «marii înlocuiri», o teorie a conspirației rasistă, potrivit cu care elitele complotează pentru reducerea puterii electorale a albilor europeni, deschizând granițele țărilor lor imigrației din Africa, mai ales din țările musulmane.”

„Percepție” care, deși Politico nu o spune, este percepția marii majorități a populației Europei, indiferent de apartenență politică.

Un recent sondaj efectuat în Franța, de pildă, arată că 74% dintre cetățeni sunt în total dezacord cu propriul guvern, față de numai 4% cifră de aprobare; 59% dintre ei consideră că instituțiile judiciare nu sunt independente; și 64% cred că mass media tradiționale sunt lipsite de obiectivitate – motiv pentru care 53% nu le mai urmăresc, iar 45% își iau informațiile din surse alternative. Cât despre „marea înlocuire” – teorie mult mai complexă decât ce povestește Politico – același sondaj arată că 51% dintre francezi declară că sunt de acord, în tot sau în parte, cu diferite „teorii ale conspirației”, iar 49% sunt convinși că oficialitățile au ascuns adevărul privind vaccinurile Covid.

Un asemenea nivel de neîncredere în instituții nu poate fi pus pe seama „partidelor de extremă dreapta” și pe „percepții”, care, cum sugerează Politico, ar fi neîntemeiate. Și nici eticheta de „teorie a conspirației” nu mai funcționează ca alte dăți; termenul s-a erodat prin abuz de utilizare, precum și urmare împrejurării, tot mai des observate, că multe astfel de teorii chiar se adeveresc.

Un lucru este cert: așa cum titrează Politico, noua Strategie Națională a Statelor Unite ale Americii (unul dintre puținele documente formale publicate până acum, în acest prim an al administrației Trump 2.0) este un document exploziv și o lovitură la adresa Bruxellesului, în actuala lui compoziție și înclinație politică, mai ales într-un moment ca acesta, în care soarta războiului din Ucraina este bătută în cuie peste capul elitelor europene și riscă să se termine cu o pace, punând capăt singurului proiect detectabil al Uniunii Europene.

Rezum aici părțile esențiale ale Strategiei, mai ales în ce privește Europa.

Definită ca „plan realist, concret, care explică legătura esențială dintre scopuri și mijloace”, noua Strategie are în centrul său „protejarea intereselor naționale centrale” ale Statelor Unite ale Americii.

Documentul debutează cu o critică a strategiilor anterioare (care, păstrând proporțiile, coincid în multe aspecte cu strategiile Uniunii Europene):

„De la sfârșitul Războiului Rece, strategiile americane au fost pline de neajunsuri – liste de dorințe sau proiecții privind rezultatele visate… elitele politicii externe americane s-au convins singure că a domina întreaga lume ar fi, cumva, în interesul țării noastre… au calculat extrem de greșit voința americanilor de a duce pe umerii lor poveri care nu aveau nicio legătură cu interesul nostru național… Au pariat extrem de greșit și distructiv pe globalism și pe un așa-zis liber comerț care a distrus clasa mijlocie și baza industrială de care depind proeminența economică și militară a Americii.”

Sub titlul: „Ce ar trebui să dorească Statele Unite ale Americii”, documentul stabilește principiile coordonatoare ale strategiei americane în actuala viziune a Casei Albe, primul fiind „supraviețuirea și siguranța Statelor Unite ca republică independentă și suverană, ale cărei guverne garantează drepturile naturale, date de Dumnezeu, ale cetățenilor săi și care dă prioritate bunăstării și intereselor acestora”.

În relațiile externe, noua Strategie urmărește – dincolo de cuprinzătorul obiectiv de a impune standardele globale în materie de tehnologie, „în particular IA, biotehnologie și computere cuantice” – pe rând, „o Emisferă de Vest suficient de stabilă și de bine guvernată încât să prevină și descurajeze migrația de masă în Statele Unite”; „o Zonă Indo-Pacifică deschisă și liberă, cu menținerea libertății navigației… și a siguranței liniilor de aprovizionare”; pentru Orientul Mijlociu și ale sale rezerve de petrol și gaz, strategia urmărește să împiedice „dominația oricărei puteri adversare”, precum și să stopeze „războaiele nesfârșite” care au afectat regiunea.

În ce privește Europa, Strategia afirmă, ca obiectiv general:

„Vrem să ne susținem aliații pentru prezervarea libertății și securității Europei și, în același timp, vrem restaurarea încrederii Europei în propria civilizație și în identitatea occidentală.”

După această afirmație de principiu, documentul revine la Europa într-un capitol separat. Dar, până acolo – și relevant pentru relațiile SUA cu Uniunea Europeană – documentul enumeră principiile care vor ghida politica externă, de apărare și de informații a Americii în perioada următoare, printre care:

„Un interes național clar definit: De la finalul Războiului Rece, administrațiile au publicat Strategii de Securitate Națională care caută să lărgească definiția «interesului național» al Americii, astfel că aproape nu există problemă sau întreprindere care să nu facă parte din acesta. Dar a te concentra pe toate lucrurile înseamnă a nu te concentra pe nimic. Interesul național de bază al Americii trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre. […]

Pace prin putere: Puterea este cel mai puternic instrument de intimidare. […] De aceea, Statele Unite trebuie să mențină cea mai puternică economie, să dezvolte cele mai avansate tehnologii, să întărească sănătatea culturală a națiunii și să mențină cea mai capabilă armată din lume. […]

Realism flexibil: Politica SUA va fi una realistă în termeni de ce este posibil și ce este dezirabil în relațiile cu alte națiuni. Urmărim relații comerciale bune și pașnice cu alte națiuni ale lumii, fără, însă, a impune asupra lor democrația sau alte schimbări sociale care diferă masiv de tradițiile și istoria lor. Recunoaștem și afirmăm faptul că nu e nimic incoerent sau ipocrit în a acționa potrivit acestor evaluări realiste ori în a menține bune relații cu țări ale căror sisteme de guvernare și societăți sunt diferite de ale noastre […]

Primatul națiunilor: Unitatea politică fundamentală a lumii este și va rămâne statul național. Este natural și just ca fiecare națiune să pună pe primul plan propriile interese și să-și apere suveranitatea. Lumea funcționează cel mai bine atunci când fiecare țară dă prioritate propriilor interese. În relațiile sale cu alte țări, Statele Unite își va pune propriile interese pe primul loc și va încuraja și celelalte națiuni să facă același lucru. Suntem pentru drepturile suverane ale națiunilor, împotriva intervențiilor anti-suveranitate ale celor mai intruzive organizații transnaționale și pentru reformarea acestor instituții astfel încât ele să susțină, iar nu să împiedice, suveranitatea națională și să promoveze interesele Americii.

Suveranitate și respect: Statele Unite își protejează fără rezerve propria suveranitate. Asta include și prevenirea erodării suveranității de către organizații transnaționale și internaționale, și respingerea tentativelor unor puteri sau entități externe de a ne cenzura discursul ori de a limita dreptul al liberă expresie al cetățenilor noștri, a operațiunilor de lobby sau influență menite să ne deturneze politicile ori să ne implice în conflicte externe precum și a manipulării cinice a sistemului nostru de imigrație pentru a crea în țara noastră blocuri electorale loiale unor interese străine. […]

După cum se observă, principiile directoare sunt dominate de termeni ca „stat național” „națiune”, „interes național” și „suveranitate națională” – cuvinte pe care Uniunea Europeană le-ar vrea scoase din vocabular; unde mai pui că nici exportul de „valori” și „democrație” nu mai e recunoscut ca principiu viabil.

Prioritățile Strategiei sunt și mai „explozive” decât principiile:

„Epoca imigrației de masă s-a încheiat. Viitorul unei națiuni este definit, inevitabil, de pe cine primește aceasta pe teritoriul său, în ce număr și de unde. Orice țară care se consideră suverană are dreptul și datoria de a-și defini propriul viitor. De-a lungul istoriei, națiunile suverane au interzis imigrația necontrolată și au acordat doar foarte rar cetățenie unor străini, de fiecare dată pe baza unor criterii exigente. Experiența Occidentului în ultimele decenii vine să confirme această veche înțelepciune. În țări din întreaga lume, imigrația de masă a pus mari presiuni pe resursele interne, a dus la creșterea violenței și criminalității, a slăbit coeziunea socială, a distorsionat piața muncii și a subminat securitatea națională. Epoca marii imigrații trebuie să ia sfârșit. Securitatea granițelor este un element primordial al securității naționale. […]

Protecția drepturilor și libertăților fundamentale. Scopul guvernului american este acela de a garanta drepturile naturale, date de Dumnezeu, ale cetățenilor americani. Departamentele și agențiile guvernului SUA au primit mari puteri în acest sens, iar aceste puteri nu trebuie abuzate, nici sub pretextul «deradicalizării», nici al «protejării democrației», nici sub orice alt pretext. În toate situațiile în care aceste puteri sunt abuzate, vinovații trebuie pedepsiți. În particular dreptul la liberă expresie, la libertatea credinței religioase și a conștiinței și dreptul de a alege și a conduce țara, prin intermediul guvernului ales, sunt drepturi fundamentale, care nu trebuie nicicând încălcate. În ce privește țările care împărtășesc, sau susțin că împărtășesc, aceste principii, Statele Unite va promova puternic respectarea acestor principii, în litera și spiritul lor. Ne vom opune restricțiilor antidemocratice promovate de elite împotriva libertăților fundamentale în Europa, în sfera anglo-saxonă și în restul lumii democratice, mai ales printre aliați.

Împărțirea sau transferul poverii. Epoca în care Statele Unite ducea întreaga lume pe umeri, ca Atlas, s-a încheiat. Avem printre parteneri și aliați zeci de țări bogate, sofisticate, care trebui să-și asume responsabilitatea pentru propria regiune și să contribuie mult mai mult la apărarea colectivă. […]

Realinierea prin pace. Eforturile de a asigura pacea, chiar și în regiuni care sunt periferice intereselor noastre imediate, sunt, sub conducerea președintelui, o modalitate eficientă de a crește stabilitatea, de a întări influența globală a Americii, de a realinia țările și regiunile în interesul nostru și de a deschide noi piețe. […]

Securitatea economică. […] Reindustrializarea: Viitorul aparține producătorilor. Statele Unite își va reindustrializa economia, va aduce înapoi, acasă, producția industrială, va încuraja și va atrage investiții în propria economie și forță de muncă, cu un accent pe sectoarele tehnologice critice, care definesc viitorul. […] Dominanța energetică: […] Energia ieftină și abundentă va crea locuri de muncă bănoase în SUA […] Respingem dezastruoasele ideologii «climate change» și «Net Zero», care au făcut atât de mult rău Europei și care amenință și Statele Unite, susținându-i, în același timp, adversarii…”

Detaliind strategia SUA pe regiuni, documentul propune – cu privire la Europa – „restaurarea încrederii în propria civilizație și identitate occidentală” și „promovarea măreției Europei”, ale cărei probleme, afirmă documentul, sunt mai profunde decât vizibilele insuficiență a bugetelor militare și stagnare economică.

Fragmentul merită citat în întregime, măcar pentru a explica alarma comentatorilor de la Politico – reflectând alarma elitelor de la Bruxelles (sublinierile sunt adăugate):

„Europa continentală și-a pierdut cota din PIB-ul global, scăzând de la 25% în 1990 la 14% actualmente, în parte din cauza reglementărilor naționale și transnaționale care subminează creativitatea și productivitatea. Dar chiar și acest declin economic este pus în umbră de perspectiva – reală și sumbră – a dispariției civilizaționale.

Printre problemele majore care confruntă Europa se numără activitățile Uniunii Europene și ale altor organisme transnaționale care subminează libertățile și suveranitatea, politicile de imigrație, care transformă continentul și creează mari greutăți, cenzura liberei expresii și suprimarea opoziției politice, prăbușirea ratei nașterilor și pierderea identităților naționale și încrederii în sine.

Dacă aceste tendințe vor continua, continentul va deveni de nerecunoscut în douăzeci de ani de-acum încolo, dacă nu mai devreme. Prin urmare, este departe de a fi evident că anumite țări europene vor mai avea economii și armate suficient de puternice pentru a rămâne aliați de încredere. Multe dintre aceste națiuni se încăpățânează acum pe calea pe care sunt angajate. Noi vrem ca Europa să rămână europeană, să-și recâștige încrederea în propria civilizație și să-și abandoneze accentul pe reglementări sufocante, care deja s-a dovedit păgubos.

Această lipsă de încredere în sine este cel mai vizibilă în relațiile Europei cu Rusia. Aliații europeni se bucură de un avantaj de forță semnificativ față de Rusia în aproape toate domeniile, mai puțin cel nuclear. Urmare războiului din Ucraina, relațiile Europei cu Rusia sunt acum mult reduse, și muți europeni percep Rusia ca pe o amenințare existențială. Gestionarea relațiilor dintre Europa și Rusia va necesita un angajament diplomatic semnificativ din partea SUA, atât pentru a restabili condițiile stabilității strategice pe continentul eurasiatic, cât și pentru a reduce riscurile unui conflict între Rusia și statele europene.

Negocierea unei încetări rapide a ostilităților în Ucraina este un subiect de interes central pentru Statele Unite, în scopul stabilizării economiilor europene, al prevenirii escaladării ostilității și extinderii războiului și al restabilirii stabilității strategice în relațiile cu Rusia, precum și pentru a permite reconstrucția Ucrainei ca stat viabil după încetarea ostilităților.

Războiul din Ucraina a avut efectul pervers de a spori dependența Europei, mai ales a Germaniei, de surse externe. Astăzi, companiile chimice germane construiesc unele dintre cele mai mari combinate de procesare din lume în China, folosind gazul rusesc pe care nu-l mai pot obține acasă.

Administrația Trump se descoperă în contradicție cu oficiali europeni care nutresc așteptări nerealiste privind războiul și care se bazează pe guverne minoritare instabile care, în multe cazuri, calcă în picioare principiile de bază ale democrației pentru a suprima opoziția.

Marea majoritate a europenilor își doresc pacea, dar dorința lor nu a fost încă transformată în politică, în mare parte din cauza acelor guverne care subminează procesele democratice. Acest lucru este de importanță strategică pentru Statele Unite, tocmai din motivul că statele europene nu se pot reforma câtă vreme sunt captive în această criză politică.

Cu toate astea, Europa rămâne vitală pentru Statele Unite, atât strategic cât și cultural. Comerțul transatlantic rămâne unul dintre pilonii economiei globale și prosperității americane. De la manufactură la tehnologie și energie, Europa are unele dintre cele mai robuste sectoare economice din lume. Europa găzduiește unele dintre cele mai avansate instituții de cercetare și culturale din lume. Nu doar că nu ne permitem să abandonăm Europa – a face asta ar fi un eșec pentru chiar scopurile strategiei noastre.

Diplomația americană ar trebui să continue să apere democrația autentică, libertatea de expresie și celebrarea fără rețineri a istoriei și caracterului național al fiecărui popor. America își încurajează aliații politici din Europa să promoveze acest spirit al renașterii, iar influența tot mai mare a partidelor patriotice europene este o sursă de mare optimism. Scopul nostru ar trebui să fie acela de a ajuta Europa să-și corecteze traiectoria actuală. Pentru a concura cu succes și a împiedica orice adversar să domine Europa, vom avea nevoie de o Europă puternică.

America este – lucru de înțeles – atașată sentimental de continentul european și, desigur, de Britania și Irlanda. Caracterul acestor țări este, de asemenea, de importanță strategică, întrucât contăm pe aliați democratici, creativi, capabili și încrezători în propriile puteri pentru a stabili condiții de stabilitate și securitate. Vrem să colaborăm cu țările aliniate care vor restaurarea vechii lor măreții.

Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil că, în următoarele câteva decenii, cel mai târziu, unele țări membre NATO vor deveni majoritar non-europene. Ca atare, se naște întrebarea dacă ele își vor vedea propriul lor în lume sau alianța cu Statele Unite cu aceeași ochi cu care le vedeau cei care au semnat tratatul NATO.

Politica noastră privind Europa, în sens larg, ar trebui să se concentreze pe următoarele obiective prioritare:

• Restabilirea condițiilor de stabilitate în relația strategică dintre Europa și Rusia;
• Sprijinirea Europei pentru a-și dobândi autonomia și a opera ca un grup de țări suverane aliniate, inclusiv prin asumarea principalei responsabilități a propriei defensive, fără a fi dominată de o putere rivală;
• Cultivarea, în sânul națiunilor europene, a rezistenței la actuala traiectorie a Europei;
• Deschiderea piețelor europene pentru bunuri și servicii americane și asigurarea unui tratament echitabil pentru afacerile și muncitorii americani;
• Construirea unor națiuni sănătoase în Europa Centrală, de Est și de Sud, prin relații comerciale, vânzare de arme, colaborare politică și schimburi educaționale și culturale;
• Stoparea percepției că NATO este o alianță în perpetuă expansiune și împiedicarea transformării acestei percepții în realitate;
• Încurajarea Europei spre acțiune împotriva supracapacității mercanitiliste, a furtului tehnologic, spionajului tehnologic și altor practici economice ostile.”

Așteptăm reacțiile oficiale ale Bruxellesului la acest document politic de mare importanță.

Articol publicat inițial pe site-ul Mea Sponte.

sursă: activenews.ro