Mare scandal în familia regală a României. Nepoata Regelui Mihai declară că este ființă non-binară

Identitatea și diversitatea în cadrul familiilor regale europene devin tot mai vizibile și mai relevante în societatea contemporană, pe măsură ce poveștile personale ale unor membri ai acestor familii reflectă schimbările de mentalitate ale prezentului.

Deși subiectele legate de identitatea de gen și orientarea sexuală continuă să fie tratate cu prudență în multe monarhii, tot mai mulți membri ai caselor regale aleg să vorbească deschis despre cine sunt cu adevărat. Printre vocile care s-au făcut auzite recent se numără și Eelaz Biarneix, descendent al Regelui Mihai I al României. Departe de convențiile regalității și de lumina reflectoarelor, Eelaz și-a asumat identitatea trans și non-binară, implicându-se activ în promovarea drepturilor comunității LGBTQ+.

Prezență marcantă la Parada Pride 2025, Eelaz a apărut alături de alte figuri regale cu vizibilitate în comunitate, cum ar fi Maud Angelica, fiica prințesei Marta Louise a Norvegiei, care și-a făcut publică bisexualitatea. Prin artă și activism, Eelaz face parte dintr-o generație care respinge constrângerile trecutului, alegând autenticitatea ca formă de rezistență și expresie. Două dintre cele mai vizibile prezențe tinere din rândul familiilor regale europene, active în sprijinul comunității LGBTQ+, au fost recent evidențiate de revista spaniolă Magas (El Español), cu ocazia Săptămânii Mândriei. Printre ele se află și Elisabeta-Maria, nepoata Regelui Mihai I, cunoscută în prezent drept Eelaz.

Presa spaniolă o descrie astfel: „Un membru al Familiei Regale a României, nepoată a ultimului monarh, Regele Mihai I – care a domnit până în 1947 – a fost, la rândul său, deschisă în privința identității sale. Cum România este o republică, iar monarhia a fost abolită, Elisabeta-Maria are descendență regală, dar este un cetățean obișnuit. Poate tocmai această poziție i-a oferit libertatea de a-și trăi viața autentic, fără constrângeri sau prejudecăți”. Născut/ă în 1999 ca Elisabeta-Maria (cunoscută și ca Elisabeta Maria Bianca Elena), Eelaz a crescut între Franța, Belgia și România, într-un context marcat de tensiuni dinastice și personale. Fiica Principesei Sofia a României – cea de-a patra fiică a Regelui Mihai și Reginei Ana – a beneficiat de susținere în domeniul artistic, urmând cursurile unei școli prestigioase din Belgia, în ciuda rupturilor familiale care i-au marcat copilăria.

Istoria familiei sale ilustrează adesea conflictul dintre tradiție și realitățile moderne. Excluderea mamei sale de la succesiunea la tron, ca urmare a căsătoriei cu omul de afaceri francez Alain Michel Léonce Biarneix – o decizie luată de Regele Mihai – a fost un moment definitoriu. Ulterior, titlurile regale au fost restabilite doar după divorțul din 2002, într-un context în care Casa Regală a României nu mai are un rol constituțional. După o perioadă petrecută în Franța, Principesa Sofia s-a întors în România în 2018, în timp ce Eelaz a rămas în Belgia. În prezent, mama sa reprezintă Casa Regală în diverse evenimente publice, este membră a Consiliului Regal și a Fundației Regale Margareta a României, desfășurând activități culturale și educaționale.

Revista Magas atrage atenția asupra felului în care Eelaz își exprimă identitatea pe rețelele sociale. Pe un cont personal, se definește ca o „ființă ambiguă” și abordează subiecte legate de activismul trans. De Ziua Internațională a Vizibilității Transgen, pe 31 martie, a scris: „Le reamintesc urmăritorilor mei (și celor care continuă să mă catalogheze greșit) că nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna. Sunt într-un punct intermediar, într-o zonă gri. Folosesc pronume neutre din punct de vedere al genului sau masculine atunci când nu sunt disponibile. La naiba cu transfobia și cu TERF-urile”.

Jurnaliștii spanioli notează și transformarea sa vizuală în ultimii ani – de la apariția discretă cu păr scurt la înmormântarea Regelui Mihai, la imaginea actuală, cu păr vopsit verde, piercinguri și o estetică rebelă. „Preferă să-și trăiască viața dincolo de greutatea numelui său și să-și croiască propriul drum ca ilustrator. Însă fără să se ascundă. Timpurile s-au schimbat, iar monarhiile europene încep să se adapteze”, mai scrie presa spaniolă. Pe unul dintre conturile publice de Instagram, unde își expune lucrările, descrierea este sugestivă: „Ființe ciudate, animale bizare, oameni neobișnuiți”. Arta devine, astfel, un spațiu de exprimare a identității și o formă de activism.

Contrastul dintre sprijinul deschis pe care îl primește Maud Angelica din partea Casei Regale a Norvegiei și tăcerea din jurul lui Eelaz este notabil. Deși Principesa Sofia este primită cu căldură în cadrul Familiei Regale, societatea românească, profund conservatoare, pare să ridice un zid invizibil în fața nepoatei/nepotului Regelui Mihai. Totuși, povestea lui Eelaz se aliniază cu tendințele tot mai vizibile din alte case regale europene. În Bavaria, Ducele Francisc a recunoscut public, la vârsta de 87 de ani, că este homosexual, apărând în 2021 într-o fotografie oficială alături de partenerul său, Thomas Greinwald, în Palatul Nymphenburg. Gestul a fost considerat un moment de cotitură pentru una dintre cele mai conservatoare case regale. Și în Suedia sau Olanda, legislația permite moștenitorilor tronului să aibă parteneri de același sex fără să-și piardă drepturile.

În plus, figuri regale precum Victoria a Suediei, Kate Middleton sau Maria a Danemarcei s-au remarcat prin sprijinul acordat comunității LGBTQ+, prin discursuri sau participarea la evenimente publice precum marșurile Pride. Un exemplu semnificativ vine și din Spania: în prima lor apariție oficială din 2014, Regele Felipe și Regina Letizia au primit la palat organizații reprezentative ale comunității LGBTQ+, un gest fără precedent. Monarhiile europene, chiar și cele fără tronuri active, par să evolueze într-o direcție în care drepturile individuale, autenticitatea și identitatea personală devin mai importante decât regulile moștenite. Povestea lui Eelaz Biarneix, cu toate contrastele sale – între România și Occident, între tradiție și libertate – reflectă această transformare. Este, totodată, o dovadă că redefinirea regalității trece astăzi și prin curajul de a fi diferit.

sursă: ziuanews.ro