Le Monde: „România trece prin una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”

Nivelurile dramatic de scăzute ale Dunării, provocate de o secetă fără precedent și valuri extreme de căldură, pun la grea încercare sistemele energetice din Europa Centrală și de Est. Cu reactoare nucleare oprite temporar în România și Ungaria, producție hidroelectrică prăbușită în Serbia și restricții severe de consum pentru populație și industrie, țările din regiune se văd nevoite să apeleze la măsuri extraordinare – de la intervenții militare de urgență pentru deblocarea cursurilor de apă, până la importuri masive de energie – pentru a evita o pană generalizată de curent, conform Le Monde

Confruntate cu niveluri istoric de scăzute ale celui mai mare fluviu din Europa, mai multe țări au fost nevoite să oprească o parte din reactoarele lor nucleare. Ungaria a cerut companiilor și populației să își reducă drastic consumul.

Luni, 3 august, toată România avea ochii ațintiți asupra unui bloc stâncos blocat în patul tot mai secat al Dunării. După mai multe încercări eșuate, armata română a reușit în cele din urmă, în jurul orei 10:00 dimineața, să arunce în aer acest dop natural care bloca debitul unui braț ce alimentează centrala nucleară de la Cernavodă. Situată în sud-estul României, această centrală, care generează singură aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al țării, funcționează deja cu un singur reactor din cele două, din cauza lipsei de apă din cel mai lung fluviu al Uniunii Europene.

„Operațiunea desfășurată astăzi de armată este un succes”, a salutat ministrul apărării, Radu Miruță, venit să observe la fața locului dinamitarea. Trestii și umpluturi aduse de urgență cu șlepuri trebuie să completeze dispozitivul, deviați suficientă apă către brațul Cernavodă pentru a continua alimentarea circuitelor de răcire ale reactorului aflat în funcțiune. După ce a decretat vineri, 31 iulie, starea de alertă din cauza nivelului dramatic de scăzut al Dunării, România speră că această operațiune militară o va feri de o pană de curent.

Într-o Europă Centrală și de Est care suferă de o secetă puternică asociată cu temperaturi de peste 40 °C, țările riverane Dunării sunt reduse la astfel de soluții de avarie și trebuie să se bazeze pe importuri masive de energie electrică, în special din Ucraina, pentru a evita o criză energetică majoră. În Ungaria, singura centrală nucleară a țării, cea de la Paks, din centru, care acoperă aproximativ jumătate din necesarul național de energie electrică, este și ea amenințată cu oprirea totală, în condițiile în care doar un singur reactor din cele patru mai funcționează, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Duminică, 2 august, prim-ministrul ungar, Péter Magyar, a anunțat că „următoarele cinci zile vor fi extrem de critice”, apelând la companii și populație să își reducă drastic consumul, în special între orele 17:00 și 22:00. Deși Ungaria a dezvoltat în ultimii ani un parc solar considerabil, care acoperă în prezent peste 80% din necesarul său de energie electrică în timpul zilelor de vară, ea depinde în continuare de energia nucleară și de gaz în timpul serilor.

Luni, debitul Dunării în dreptul centralei Paks se afla la un nivel care nu fusese niciodată luat în calcul de proiectanții săi sovietici. La inaugurarea din 1983, aceștia instalaseră totuși un sistem de pompare ce prevedea un nivel cu câteva zeci de centimetri mai mic decât cel mai scăzut nivel cunoscut la acea vreme. Confruntat cu prima sa situație de criză de la alegerea sa în aprilie, dl Magyar și-a acuzat predecesorul naționalist, Viktor Orbán, că nu a organizat lucrările de adaptare necesare.

Toate activitățile încetinite

Rezultatul: în timp ce temperaturile sunt așteptate să atingă niveluri record în această săptămână, centrele comerciale au fost invitate să reducă puterea aparatelor de aer condiționat în toată Ungaria. Traficul trenurilor de marfă este suspendat seara, la fel ca iluminatul clădirilor publice. Primăria din Budapesta a decis, de asemenea, să reducă viteza metourilor și a tramvaielor. Cele mai mari situri industriale au fost invitate să își modereze producția.

Întregul bazin este afectat

Toate acestea au permis reducerea consumului țării cu peste 700 de megawați duminică față de o zi normală, s-a bucurat ministrul economiei și energiei, István Kapitány, felicitându-i pe ungurii „care au decis să își petreacă serile jucând jocuri de societate în loc să se uită la televizor”. O oprire a centralei de la Paks ar fi o premieră în ultimii 44 de ani și ar putea dura câteva săptămâni, potrivit guvernului.

În Serbia, care nu dispune de o centrală nucleară, producția de energie hidroelectrică a trebuit, de asemenea, să fie redusă masiv, iar populația a fost chemată să economisească atât apa, cât și energia electrică. La fel ca în România, unde debitul Dunării a scăzut sub 1.600 m³/s, adică o treime din nivelul obișnuit pentru această perioadă, foarte aproape de minimul său istoric. „România trece prin una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, a estimat agenția națională de gospodărire a apelor din România, Apele Române, fără a prevedea vreo îmbunătățire rapidă în lipsa precipitațiilor anunțate pentru următoarele zile.

Această situație dramatică rezultă dintr-un an extrem de secetos în întregul bazin al Dunării. În amonte, Austria a raportat, de exemplu, deficite de precipitații de 30% în 2026 față de medie, după o iarnă și o primăvară foarte secetoase. „Primele șapte luni ale anului nu au fost niciodată atât de sărace în precipitații, cel puțin de la începutul secolului al XX-lea”, a estimat climatologul austriac Alexander Orlik, subliniind că multiplicarea valurilor de căldură, o consecință a încălzirii globale, agravează și mai mult această secetă.

În toată Austria, imaginile cu lacuri de munte secate se multiplică de la începutul verii. În timp ce malurile Dunării sunt descoperite în numeroase locuri de-a lungul celor 3.000 de kilometri ai cursului său, navele au fost, de asemenea, invitate să își reducă drastic tonajul. Acest lucru nu a împiedicat totuși ca, pe 28 iulie, o navă de croazieră să eșueze pe un sector al fluviului care formează granița dintre Bulgaria și România. Aproape 200 de pasageri au trebuit să fie evacuați de poliția de frontieră bulgară.

Sursa: miscareaderezistenta.ro