J-35, rivalul chinez invizibil al lui F-35. Beijingul își dezvăluie puterea aeronavală și ambițiile pe mare

China se străduiește să reducă decalajul față de Statele Unite în ceea ce privește aviația navală militară, însă limitările structurale restrâng încă ambițiile Beijingului la apele regionale.

China încearcă să-și redefinească puterea navală

China a dezvăluit programul său de avioane stealth pentru portavioane, indicând nu numai avioane de luptă de ultimă generație, ci și o încercare îndrăzneață de a redefini puterea navală în regiunea Indo-Pacific.

 Publicația, South China Morning Post (SCMP) a raportatcă Beijingul a dezvăluit public, pentru prima dată, instalațiile de producție ale avioanelor sale de luptă „stealth” de generația a cincea, semnalând progrese în vederea desfășurării acestor aeronave pe cel de-al treilea portavion al său.

În timpul unei emisiuni difuzate de televiziunea de stat CCTV, cel puțin două avioane J-35 au fost observate în hangarul Shenyang Aircraft Corporation (SAC), chiar dacă reportajul s-a axat pe J-15T, un avion de vânătoare modernizat din generația 4-5.

Analistul militar Song Zhongping a declarat că avioanele J-35 erau probabil variante rezistente la coroziune, bazate pe portavioane, marcând prima indicație publică a producției lor în masă. Se așteaptă ca ambele aeronave să opereze de pe portavionul de tip 003 Fujian, care se află în prezent în teste pe mare și urmează să fie pus în funcțiune până la sfârșitul anului. Sun Cong, proiectantul șef al J-15, a subliniat că funcționalitatea definită de software este esențială pentru dezvoltarea mai rapidă a aeronavei, notează Asia Times.

Shenyang Aircraft Corporation, o filială a AVIC, își extinde instalațiile, guvernatorul provinciei, Wang Xinwei, inspectând luna aceasta noi șantiere. Compania anunțase anterior o investiție de 8,6 miliarde de yuani (1,2 miliarde de dolari  într-o unitate de producție de 4,2 kilometri pătrați, pe o perioadă de cinci ani. Mișcarea subliniază modernizarea accelerată a aviației navale chineze și ambiția de a deveni o marină de mare intindere.

 „Avioanele de luptă J-35A și J-15T ale Chinei, îmbarcate pe portavioane, marchează un pas important în capacitatea Marinei Armatei de Eliberare a Poporului (PLA) de a-și proiecta puterea în regiunea Indo-Pacific. Cu toate acestea, constrângerile tehnologice, operaționale și strategice care persistă continuă să limiteze eficacitatea aviației chineze pe portavioane în scenariile de conflict maritim de înalt nivel”, notează sursa citată, care rezumă opiniile mai multor experți și observatori în legătură cu ambițiile navale ale Beijingului.

J-35, rivalul lui F-35

Expertul american Kevin Kusumoto afirmă într-un articol din februarie 2025 pentru US Army Training and Doctrine Command (TRADOC) că avionul de vânătoare stealth de generația a cincea J-35A al Chinei reprezintă un salt în capacitățile de reducere a semnăturii radar, de război electronic și capacități multirol. El explică faptul că J-35A, conceput pentru operațiuni multiple, utilizează sisteme avansate de „invizibilitate” și sisteme în rețea pentru a lovi avioanele inamice, rachetele de croazieră și apărarea aeriană.

El adaugă că designul său modular suportă variante pe portavion, destinate desfășurării la bordul navei de tip 003 Fujian. Deși unii observatori îl compară cu avionul american F-35, Kusumoto susține că J-35A „reflectă prioritățile tactice ale Chinei, citând structura sa aerodinamică unică, configurația compartimentului pentru bombe și dispunerea motoarelor”.

 Alt expert, Thomas Newdick, descrie J-15T drept o îmbunătățire substanțială a aviației de transport a PLA. El raportează că aeronava încorporează motoare WS-10 de producție internă și este compatibilă cu decolare asistată de catapultare, (CATOBAR) – compatibilă pentru operațiuni la bordul portavioanelor chineze, inclusiv Fujian.

„El remarcă faptul că trenul său de aterizare consolidat și integrarea cu sistemul electromagnetic de lansare a aeronavelor (EMALS) permit sarcini utile mai mari și rate de ieșire mai ridicate. Newdick evidențiază, de asemenea, un radome revizuit care găzduiește un radar activ cu scanare electronică compatibil cu rachetele PL-10 și PL-15, împreună cu îmbunătățiri ale cabinei de pilotaj care sporesc conștientizarea situațională a pilotului. El afirmă că aceste îmbunătățiri, combinate cu producția internă de motoare și compatibilitatea largă, fac din J-15T un avion de luptă naval multirol”, notează sursa citată.

„Într-un articol pentru Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (FDD), Jack Burnham adaugă că, alături de J-20, J-35A permite Chinei să dispună de două tipuri de avioane de luptă stealth – o capacitate exclusivă până acum pentru SUA. El mai notează că un avion J-15 îmbarcat pe portabvioane și modernizat, probabil cu rază de acțiune extinsă și armament îmbunătățit, demonstrează capacitatea Chinei de a rafina platformele existente pentru a spori proiecția forței sale”, se arată.

Strategia portavioanelor

Un alt specialist, Daniel Rice, explică într-un raport din iulie 2024 pentru China Maritime Studies Institute (CMSI) că presa de stat chineză pune accentul pe modelele de operațiuni aeriene „cu valuri divizate” și „continue”, care permit o prezență susținută sau atacuri de saturație pentru a sprijini atacurile amfibii și a controla spațiul aerian disputat.

 El afirmă că China ar putea utiliza grupurile sale aeronavale (CVBG) pentru a-și proiecta puterea mult dincolo de linia sa de coastă prin organizarea unor zone de apărare maritimă stratificate. „Aceste CVBG, notează el, sunt structurate în straturi de apărare interioare, medii și exterioare care se extind până la 400 de kilometri de portavion și integrează submarine, nave de luptă de suprafață și avioane îmbarcate pe portavion pentru a apăra formațiunea și a lovi ținte”.

Expertul militar Keitaro Ushirogata, în cartea sa Global Maritime Strategy 1980-2023, încadrează portavioanele chineze „ca instrumente strategice în tranziția PLA de la apărarea de coastă la operațiunile în apele îndepărtate. El observă că „portavioanele chineze sunt concepute pentru a sprijini operațiunile din Pacificul de Vest și nu numai, permițând operațiuni aeriene cu rază de acțiune extinsă, control maritim și misiuni de descurajare departe de China continentală”.

Ushirogata subliniază faptul că aceste nave „nu sunt concepute doar ca simboluri ale statutului, ci și ca instrumente menite să sporească influența regională a Chinei, să protejeze interesele de peste mări și, eventual, să conteste dominația navală a SUA în Asia”.

Totuși, această ambiție este subminată de constrângeri persistente. Jonathan Caverley, într-un articol din 2025 pentru Texas National Review (TNR), observă că portavioanele PLA „nu dispun de propulsie nucleară și de baze în străinătate, ceea ce le limitează rezistența și raza de acțiune. El remarcă faptul că navele PLA rămân vulnerabile la loviturile de precizie cu rază lungă de acțiune din partea SUA și a aliaților săi, susținute de țintirea prin satelit și de lanțuri de distrugere reziliente”.

Caverley avertizează, de asemenea, că „dependența Chinei de rețelele spațiale de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) contestate face ca portavioanele sale să fie susceptibile la perturbări, reducându-le și mai mult eficacitatea în luptă. În plus, el afirmă că deficiențele în apărarea aeriană integrată și capacitățile de luptă antisubmarin ar putea submina capacitatea de supraviețuire a portavioanelor PLA în angajamente de mare intensitate”.

 Un articol pentru SAIS Europe Journal of Global Affairs, menționează că dependența portavionului Fujian de propulsia convențională necesită nave de sprijin pentru operațiuni susținute și că portavionul a avut performanțe inferioare în testele EMALS în comparație cu omologii americani. Articolul face cunoscut un deficit de piloți calificați pentru portavioane ca fiind un „blocaj critic”.

„Deși recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește realimentarea navelor și comunicațiile prin satelit, articolul „susține că proiecția puterii Chinei rămâne limitată de profunzimea logistică și de lipsa de experiență în luptă. Și concluzionează că „portavioanele chineze sunt mai potrivite pentru operațiuni de influență împotriva unor adversari regionali mai slabi, decât pentru a egala raza de acțiune globală a SUA”.

 China asociază avioanele stealth cu extinderea construcției de nave pentru a-și remodela prezența navală. Dar, în ciuda progreselor rapide, constrângerile logistice și operaționale persistente continuă să limiteze ambițiile sale la apele regionale, conchide sursa citată.

sursă: activenews.ro