Diferența dintre conservatori și progresiști!

Autor: Ninel Peia

Extremismul progresist este sustinut de multe guverne occidentale, corporații mari și organizații internaționale care au adoptat narațiuni progresiste radicale, făcând dificilă contestarea acestora fără a risca etichetări precum, prorus, putinist, retrograd, homofob, bifob, bigot, etc. Acest tip de conformism instituțional poate duce la suprimarea dialogului autentic și la impunerea unor politici care ignoră realitățile sociale sau economice ale majorității. Sub masca progresului, extremismul progresist impune adesea un control al discursului public. Orice opinie contrară este rapid etichetată drept discurs al urii, reducând libertatea de exprimare și intimidând vocile care ar încerca să modereze dezbaterea. Spre deosebire de extremismul conservator, care este adesea fragmentat și localizat, extremismul progresist beneficiază de o platformă globală susținută de tehnologie, mass-media și instituții academice. Acest lucru creează o iluzie de consens global care sufocă orice opoziție. O democrație sănătoasă are nevoie de o piață a ideilor, în care să fie permise toate opiniile. Când extremismul progresist se transformă într-un dogmatism al adevărului absolut, opoziția devine o infracțiune, nu o contribuție la dialog. Extremismul progresist are tendința de a submina valorile tradiționale, promovând idei care pot părea abstracte sau nepotrivite pentru comunități cu identități bine definite. De exemplu, politicile privind genul sau redefinirea normelor familiale sunt percepute ca o amenințare directă la stabilitatea unor societăți mai conservatoare. Activismul progresist favorizează agende care nu reflectă nevoile imediate ale oamenilor, cum ar fi combaterea sărăciei sau reducerea inegalităților economice, ci promovează teme precum corectitudinea politică sau rescrierea istoriei. Conservatorii extremiști sunt adesea marginalizați de natura lor. Au o bază mai mică de susținere în instituții și sunt mai vizibili în retorica lor vehementă, ceea ce îi face mai ușor de contestat și de combătut. Spre deosebire de progresiștii radicali, conservatorii extremiști nu au aceleași resurse mediatice sau politice pentru a-și impune agenda la nivel global. Un aspect esențial al extremismului progresist este pretenția că reprezintă inevitabilul progres al umanității.Orice opoziție este considerată un regres istoric, un obstacol de eliminat. Această superioritate morală duce la polarizare, nu la reconciliere, forțând grupurile opuse să se radicalizeze și mai mult, ceea ce alimentează un ciclu de tensiuni. Extremismul progresist devine o amenințare mai mare datorită accesului său la puterea instituțională și la monopolul discursului public. Spre deosebire de conservatorii extremiști, care acționează în general din poziții marginale și izolate, progresiștii extremiști își implementează agendele prin legislație, politici publice și cultura mainstream. Niciun fel de extremism nu este benefic pentru o societate. Soluția constă în apărarea unei democrații autentice, în care toate opiniile, progresiste sau conservatoire, pot coexista în mod constructiv, fără teamă de suprimare sau de impunere forțată. Altfel, orice exces va duce la o polarizare și mai adâncă, iar dialogul va deveni imposibil. Eu votez Partidul S.O.S. România si Călin Georgescu!