Dieta lui Henry Kissinger care l-a ajutat să trăiască și să fie activ până la 100 de ani

Fiul lui Henry Kissinger a povestit cum fostul diplomat a reușit să trăiască până la peste 100 de ani – în ciuda faptului că a mâncat o „dietă grea” bazată mai ales pe bratwurst (un tip de cârnaț german) și șnitel.

Fostul secretar de stat american, care a servit în timpul administrațiilor Nixon și Ford, a murit miercuri, 29 noiembrie, la domiciliul său din Connecticut. Înainte de moartea sa, Kissinger a fost ultimul membru supraviețuitor al cabinetului președintelui Richard Nixon.

Și, deși nu a anunțată o cauză a morții, fiul lui Kissinger a oferit anterior o perspectivă asupra stilului de viață al diplomatului în lunile înainte de moartea acestuia.

„Nu numai că a supraviețuit celor mai mulți dintre colegii săi, detractorilor eminenți și studenților săi, dar a rămas, de asemenea, neobosit de activ de-a lungul anilor 90″, a scris David, fiul lui Kissinger, într-un articol de opinie în Washington Post în mai, cu câteva zile înainte ca tatăl său să împlinească 100 de ani.

„Longevitatea tatălui meu este miraculoasă când ne gândim la regimul de sănătate pe care l-a urmat de-a lungul vieții sale de adult. „Ceea ce include o dietă bogată în bratwurst și șnițel Wiener, o carieră stresantă și o dragoste pentru sport doar ca spectator, niciodată ca participant.”

Kissinger a rămas activ în politică până la moartea sa și s-a întâlnit cu președintele Chinei Xi Jinping, la Beijing, în iulie, când avea deja 100 de ani. Fotografiile îi înfățișau pe cei doi politicieni stând pe scaune, în timp ce Jinping vorbea gesticulând animat cu mâinile.

„Nu îl vom uita niciodată pe vechiul nostru prieten și contribuția dumneavoastră istorică la promovarea dezvoltării relațiilor chino-americane și la consolidarea prieteniei dintre popoarele chinez și american”, a spus Jinping despre Kissinger în iulie.

Controversatul diplomat a participat recent și la conferința Bilderberg de la Lisabona și lucra la o a treia carte după ce a scris două în timpul pandemiei de Covid.

„El are o curiozitate de nestins care îl menține în mod dinamic implicat cu lumea”, a spus David, fiul lui Kissinger, despre tatăl său. „Mintea lui este o armă care caută căldură, care se identifică și se luptă cu provocările existențiale ale zilei.”

Una dintre ultimele apariții publice cunoscute ale lui Kissinger a avut loc pe 24 octombrie 2023, când a participat la o cină festivă găzduită de Comitetul Național pentru Relațiile SUA-China.

El a fost fotografiat stând într-un scaun cu rotile alături de fostul secretar al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, la Ziegfeld Ballroom din New York.

Kissinger s-a născut în Germania în 1923, iar el și familia sa au fugit de regimul nazist în 1938. În 1943, a devenit cetățean american, a servit trei ani în armată, apoi a trecut în rezervă până în 1959.

Și obținut diplomele de licență, masterat și doctorat la Universitatea Harvard. A predat relații internaționale la universitate timp de aproape două decenii înainte de a se îndrepta către politică.

Kissinger a fost secretar de stat al SUA din 23 septembrie 1973 până în 20 ianuarie 1977. A fost prima persoană care a ocupat această funcție și a fost consilier pentru securitate națională.

În perioada petrecută la Casa Albă, Kissinger a jucat un rol esențial în deschiderea relațiilor cu China, încheierea războiului de Yom Kippur și în războiul Americii din Vietnam.

Cu toate acestea, moștenirea sa este marcată și de controverse. Unii au spus că trebuie să fie tras la răspundere pentru politicile sale privind Asia de Sud-Est, precum și pentru sprijinul său pentru regimurile represive din America Latină.

S-a impus ca un chip al diplomaţiei globale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat.

A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas maestru al diplomaţiei sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul în relaţia cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972. Iniţiind apropierea de Moscova şi Beijing în anii 1970, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam.

A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus în 1973 Premiul Nobel pentru Pace cu nord-vietnamezul, unul dintre cele mai controversate din istoria decernării acestei distincţii.

Întotdeauna influent, el l-a informat pe Donald Trump despre afacerile externe după alegerea sa în 2017 – sugerând, printre altele, acceptarea ocupării Crimeei de către Vladimir Putin. Cu toate acestea, el și-a schimbat viziunea asupra Ucrainei. După invazia rusă, el a susținut că țara președintelui Zelenski ar trebui să adere la NATO după încheierea războiului.

sursă: ziuanews.ro