Dan Dungaciu la GEOPOLITICA NOII LUMI: Despre proiectul geopolitic al UE și coagularea mișcării suveraniste

Dan Dungaciu a analizat, în emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”, realizată de Daria Gușă, direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană, proiectul de federalizare și centralizare conturat la Bruxelles, raportarea Europei la Statele Unite, Rusia și China, precum și confruntarea dintre ceea ce el numește „suveranismul european” și suveranismul național. Sociologul a susținut că războiul din Ucraina a devenit un element central în proiectul de emancipare strategică al Uniunii Europene, iar discursul Ursulei von der Leyen privind suveranitatea și securitatea europeană indică o schimbare de paradigmă la nivelul construcției europene.

Analiza a pornit de la discursul privind „Starea Uniunii” susținut de Ursula von der Leyen și de la propunerea privind constituirea unui nou Consiliu de Securitate European. Pentru Dan Dungaciu, aceste elemente trebuie privite ca părți ale unui proiect politic mai amplu, care urmărește transformarea Europei într-un actor geopolitic autonom. „Europa trebuie să se federalizeze, să se centralizeze pentru că acesta este profitul maxim al Europei din acest război cu Ucraina”, a afirmat Dan Dungaciu, explicând că războiul a devenit pentru Bruxelles un catalizator al unei noi construcții europene.

Potrivit sociologului Dan Dungaciu, Uniunea Europeană se află într-un proces de redefinire a propriei identități geopolitice. Dacă în perioada Războiului Rece securitatea Europei era strâns legată de Statele Unite și NATO, iar proiectul comunitar era în principal unul economic și politic, războiul din Ucraina ar fi schimbat paradigma. Analistul consideră că la Bruxelles s-a conturat ideea că Europa poate utiliza actualul context pentru a-și construi o capacitate strategică proprie și pentru a deveni un actor geopolitic comparabil, ca ambiție, cu Statele Unite sau China. „Uniunea Europeană crede că războiul din Ucraina este prilejul cel mai bun ca să devină un actor geopolitic emancipat, un actor care să joace în rolul de mare putere”, a arătat profesorul Dan Dungaciu. În această interpretare, Ucraina nu mai este un simplu teatru al unui conflict militar, ci devine parte a unei transformări geopolitice europene mai largi. Dan Dungaciu a susținut că Europa încearcă să transpună logica Războiului Rece într-o nouă configurație: dacă vechea paradigmă era construită în jurul lumii euroatlantice, Statele Unite și Europa în opoziție cu URSS, noua paradigmă ar putea fi una în care Europa își construiește propria identitate strategică în raport cu Rusia. „Europa, fiind într-un război rece, caută să se emancipeze, să-și găsească identitatea, să-și dobândească identitatea în relație cu o alteritate agresivă și opusă, care este Rusia”, a explicat el. În acest context, Dan Dungaciu consideră că Ucraina riscă să rămână o frontieră permanentă de confruntare între Europa și Rusia, chiar și după încheierea conflictului militar.

O altă schimbare fundamentală identificată de Dan Dungaciu privește raportarea Uniunii Europene la securitate și putere militară. În trecut, proiectul european s-a bazat în mare măsură pe ideea că interdependența economică produce securitate. Comerțul, integrarea economică și interconectarea trebuiau să facă războiul improbabil. „Securizarea în mintea Uniunii Europene s-a bazat strict pe ideea că interconectivitatea duce la securitate”, a explicat Dan Dungaciu. Războiul din Ucraina marchează ruptura de această paradigmă. În noua logică, interdependența nu mai este percepută automat ca o garanție de securitate, iar Europa începe să vorbească despre autonomie strategică, industrie de apărare și reducerea dependenței de Statele Unite.

„Dacă vrei să fii putere globală, trebuie să ai putere militară”, a afirmat Dungaciu. El a legat această transformare de proiectul unui Consiliu de Securitate European, despre care spune că este, deocamdată, mai degrabă o construcție politică decât una militară propriu-zisă. În opinia sa, Consiliul ar putea reprezenta o etapă intermediară către o structură europeană de securitate capabilă să funcționeze independent de Statele Unite.

„Statele Unite ale Europei” și federalizarea

Pentru Dan Dungaciu, dezbaterea privind securitatea nu poate fi separată de problema federalizării Uniunii Europene. El consideră că discursul european actual trebuie înțeles în cadrul unui proiect mai vechi, susținut de cercuri politice și intelectuale europene care au imaginat de mult timp o Europă mai centralizată. Dan Dungaciu a comparat acest proiect cu o construcție de foarte lungă durată, asemenea unei catedrale gotice, susținând că actualul context geopolitic oferă acestor idei un moment favorabil. Federalizarea nu ar reprezenta doar o reformă instituțională, ci transformarea UE într-o entitate politică mult mai integrată, cu propriile instrumente de securitate, apărare, politică externă și putere economică. Dan Dungaciu a rezumat această direcție printr-o formulă sugestivă: „Europa vrea să devină Statele Unite ale Europei”. El a atras însă atenția asupra unei probleme fundamentale: construcția unei asemenea entități politice nu presupune doar instituții comune, ci și existența unei identități politice europene suficient de puternice.

Problema identității europene

Una dintre cele mai importante teme abordate în emisiune a fost lipsa unei identități europene care să fi înlocuit identitățile naționale. El a explicat că, începând cu anii 2000, instituțiile europene au încercat să accelereze formarea unei identități comune prin simboluri precum imnul european, steagul european și diferite proiecte transnaționale. Europenii nu funcționează în prezent cu o singură identitate, ci cu identități suprapuse, în care identitatea națională continuă să joace un rol fundamental. De aici rezultă, în interpretarea sa, una dintre dificultățile majore ale proiectului federal european: instituțiile pot fi construite de sus în jos, însă sentimentul de apartenență politică nu poate fi creat la fel de ușor. Profesorul Dan Dungaciu a pus această problemă în legătură inclusiv cu ideea unei eventuale armate europene și cu întrebarea fundamentală privind disponibilitatea cetățenilor de a-și asuma sacrificii pentru o asemenea construcție.

Concepții despre suveranitate

O altă idee centrală a discuției a fost definirea suveranității. Dan Dungaciu a remarcat că termenul „suveranitate” a ocupat un loc important în discursul Ursulei von der Leyen, dar a subliniat că există două moduri diferite de a înțelege această noțiune. Pe de o parte, există ceea ce el numește suveranismul național, potrivit căruia decizia ultimă în domenii strategice trebuie să rămână în competența statelor naționale. Pe de altă parte, se află concepția potrivit căreia suveranitatea trebuie exercitată la nivel european, iar decizia ultimă trebuie să aparțină instituțiilor europene.  În această perspectivă, confruntarea dintre Bruxelles și partidele suveraniste nu este doar una electorală sau ideologică, ci una privind locul în care trebuie să se afle puterea politică ultimă.

De ce suveraniștii devin un adversar direct al proiectului federal

Partidele suveraniste nu sunt doar formațiuni care contestă anumite politici ale Bruxellesului, ci pot deveni principalii contestatari ai proiectului de centralizare europeană. El a legat această evoluție și de faptul că, în timpul crizelor ultimilor ani, fie ele economice, de securitate, ori migraționiste sau sociale, reacția populațiilor europene a fost în principal orientată către partidele naționale. „De asta a apărut Alternative für Deutschland. De asta au apărut partidele de protest, partidele suveraniste, pentru că populațiile nu s-au dus să se apere împotriva acestor provocări făcând partide paneuropene”, a spus Dungaciu. Faptul că mobilizarea politică s-a produs în jurul formațiunilor naționale ar reprezenta un indiciu că identitatea politică națională continuă să fie mai puternică decât identitatea europeană.

Coagularea forțelor suveraniste europene

A fost abordată în timpul emisiunii inclusiv posibilitatea de unificare a forțelor suveraniste din Parlamentul European. Întrebat de ce nu există deja o unificare a acestor formațiuni, Dan Dungaciu a recunoscut că procesul este dificil și că există rivalități, orgolii și diferențe politice între formațiunile care se revendică de la această orientare. „Forțele suveraniste sunt ca o turmă de pisici pe care vrei să le pui într-un sac”, a spus el, descriind dificultatea de a reuni formațiuni care au istorii, lideri și interese politice diferite. Potrivit lui Dan Dungaciu, una dintre problemele procesului de coagulare a fost reprezentată de orgoliile politice ale liderilor, fiind menționat inclusiv Viktor Orbán și rolul său în gruparea Patrioții pentru Europa. Cu toate acestea, Dungaciu a indicat existența unui proces de apropiere între partidele de dreapta din Parlamentul European. Coagularea forțelor suveraniste ar putea deveni o contrapondere politică la proiectul de centralizare și federalizare europeană descris de Dungaciu.

Miza pentru România

Analiza proiectului european a fost legată de situația României. Dan Dungaciu a susținut că România trebuie să-și definească mai clar poziția în raport cu transformările geopolitice europene și să nu considere că direcția strategică a Europei se stabilește automat fără ca Bucureștiul să aibă nevoie de o strategie proprie. „Câți bani punem noi pe Europa federală? Cum ne gândim securitatea? În raport cu cine ne gândim securitatea? Suntem voce critică la acest proiect sau nu suntem voce?”, sunt câteva dintre problemele pe care România ar trebui să și le pună. România riscă să fie mai degrabă un receptor al deciziilor luate la nivel european decât un participant activ la definirea lor.

O Europă prinsă între SUA, Rusia și China

Proiectul european de emancipare strategică se desfășoară într-un moment în care relațiile UE cu celelalte mari puteri sunt complicate. Rusia este tratată de Bruxelles drept adversar, relația cu Statele Unite trece printr-un proces de redefinire, iar China este privită în primul rând ca un competitor economic și tehnologic. Dan Dungaciu a atras atenția asupra paradoxului acestei poziționări: Europa încearcă să-și construiască autonomia strategică într-un moment în care nu dispune de aceleași capacități militare, tehnologice și economice precum marile puteri cu care intră în competiție.

Un alt element discutat în cadrul emisiunii a fost apropierea dintre Uniunea Europeană și Canada și propunerea lansată de Ursula von der Leyen ca Ottawa să devină primul „membru asociat” al UE. Pentru sociolog, inițiativa trebuie privită în primul rând prin prisma reconfigurării geopolitice a Europei și a relației acesteia cu Statele Unite. Dan Dungaciu a remarcat că atât Bruxellesul, cât și Ottawa caută formule de apropiere într-un context în care relația cu Washingtonul se schimbă. „Nu vrem să fim cu America lui Donald Trump, deci vrem să ne apropiem de cei care nu sunt cu America”, a sintetizat analistul logica pe care o atribuie acestei apropieri. În aceeași logică se înscrie și includerea Canadei în proiectul unui viitor Consiliu de Securitate European. Propunerea Ursulei von der Leyen vizează o structură care să depășească granițele actuale ale UE și să includă parteneri precum Canada, Norvegia și Marea Britanie. Dan Dungaciu consideră, însă, că asemenea inițiative se află încă la nivelul unor proiecte politice și că este prea devreme pentru a ști dacă ele vor deveni structuri geopolitice funcționale. Astfel, pentru moment, statutul de „membru asociat” al Canadei trebuie privit ca parte a unei încercări de a construi o nouă geometrie geopolitică europeană, în care UE să-și extindă rețeaua de parteneriate dincolo de granițele sale și să-și consolideze autonomia strategică. Propunerea este, de altfel, fără precedent juridic: statutul de „membru asociat” nu este prevăzut în prezent de tratatele UE.

În ceea ce privește China, profesorul Dan  Dungaciu a susținut că Europa ar fi putut urmări o strategie de complementaritate economică, dând exemplul relației dintre piața chineză și industriile europene. „China, de exemplu, este cea mai mare piață pentru produse de lux. Europa este cel mai mare producător pentru produse de lux”, a remarcat el. În schimb, potrivit analizei sale, Bruxellesul preferă o politică de reducere a dependențelor și de limitare a relațiilor economice cu China. Dan Dungaciu a descris această strategie drept una dificil de susținut simultan cu obiectivul de a transforma Europa într-o mare putere globală.

Green Deal și decalajul tehnologic

Un alt element al proiectului european analizat în emisiune a fost Green Deal și competiția tehnologică cu China. Dan Dungaciu a susținut că tranziția energetică europeană a fost gândită și ca o oportunitate de transformare tehnologică și industrială. Problema, în opinia sa, este că alte state, în special China, au avansat mai rapid în dezvoltarea tehnologiilor asociate tranziției energetice. El a inclus aici bateriile, automobilele electrice și infrastructura necesară noii economii energetice. Europa are de recuperat simultan în mai multe domenii: identitar, militar, energetic, economic și tehnologic. În acest context, el a pus sub semnul întrebării sustenabilitatea proiectului geopolitic european în forma sa actuală.

O ordine mondială încă în formare

Întreaga ordine internațională traversează o perioadă de tranziție și este prematur să fie definită cu certitudine viitoarea configurație globală. „Suntem departe de a avea chiar și o schiță, chiar și un draft al viitoarei ordini mondiale”, a afirmat Dan Dungaciu. Potrivit sociologului, lumea încearcă pentru prima dată să construiască o nouă ordine internațională fără ca un război mondial să fi stabilit deja raportul de forțe. „Noi suntem acum într-o situație în care vrem să construim ordine mondială fără să fie un război mondial. Și vrem să construim ordine mondială ca să evităm un război mondial. Așa ceva n-am mai făcut niciodată”, a explicat sociologul. În acest peisaj, Uniunea Europeană încearcă să-și definească propriul rol, însă procesul se desfășoară în paralel cu repoziționarea Statelor Unite, confruntarea cu Rusia și competiția economică și tehnologică cu China.

Episoadele din noul sezon al  emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, pot fi urmărite săptămânal, joia, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro