Cum arăta Securistanul pe vremea comuniștilor și cum arată acum – comparație între dosarele de filaj

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea sa de la Gold FM, jurnalista Iosefina Pascal a realizat o paralelă între Securistanul de astăzi și statul securistoid din comunism, în baza unei analize amănunțite a dosarelor de filaj.

A apărut o serie de statistici interesante cu privire la numărul de dosare deschise încă de pe vremea Securității, iar Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată motivele pentru care se impunea urmărirea cetățenilor. În perioada 1980-1989, Securitatea a deschis peste 250.000 de dosare de urmărire. În 70.000 dintre ele erau vizați cetățeni străini, dar și 15.000 de fugari arestați în timpul tentativei de trecere frauduloasă a graniței. Situaţia dosarelor deschise, în funcţie de domeniile sau problemele de acţiune, arată în felul următor:

– 93.000 pe linie de informaţii interne;

– 42.000 pe linie de contrainformaţii în domeniul economic;

– 40.600 pe linie de contraspionaj;

– 1.900 pe line de comerţ – protocol;

– 1.500 în domeniul comerţului exterior;

– 13.000 pe linie de contrainformaţii militare;

– 7.300 pe linie de antiterorism (majoritatea ale unor cetăţeni din ţări musulmane).

Așadar, se poate constata că majoritatea dosarelor vizau activități economice, iar restul vizau probleme interne, referitoare, probabil, la politică și societate. Securiștii i-au recrutat pe 6.000 dintre românii pe care îi urmăreau. Doar 80.000 dintre aceste dosare au fost închise prin luarea unor măsuri care şi-au atins scopul (atenţionări, avertizări, arestări etc.). În 30.000 de cazuri materialul referitor la cel urmărit a fost considerat de securişti de mică importanţă, fiind vorba de nemulţumiri personale legate de situaţii de la locul de muncă sau de aprovizionarea cu alimente etc.. Peste 10.000 de dosare au fost închise pentru că informaţiile, pe baza cărora fuseseră deschise, nu s-au confirmat. Alte dosare au fost închise în urma părăsirii ţării de către cei urmăriţi.

Deși majoritatea cetățenilor cred că perioada filajelor a apus demult, iată că au existat numeroase astfel de cazuri în perioada postdecembristă, pe care Iosefina Pascal a ales să le readucă în atenția publicului. Spre exemplu, în anul 2002, adjunctul directorului Direcției Juridice a SRI spunea că a primit aprobarea să efectueze interceptări ale convorbirilor telefonice în 1.200 de cazuri (deci e vorba, de fapt, de cel puțin 2.400 de persoane vizate, având în vedere că, în mod logic, o conversație telefonică implică cel puțin un emițător și un receptor). În 120 dintre aceste interceptări s-au găsit informații care au dus la aplicarea unor măsuri juridice. În 2017, în cadrul Comisiei de anchetă din Parlamentul României, SRI a dezvăluit că în 12 ani au fost emise 28.700 de mandate de siguranță națională, adică mandate de interceptare a device-urilor. Pe lângă mandatele SRI, mai există și cele de 48 de ore, emise de Parchet, dar și cele date de instanță. Comisia a declarat atunci că aproximativ 6.000.000 de români ar fi fost monitorizați de servicii și de autorități în 12 ani.

În mod normal, aceste mandate nu puteau să fie oferite în baza unor bănuieli sau opinii subiective, însă, odată cu protocoalele secrete între SRI, DNA și alte entități, s-a ajuns la încălcarea Constituției, prin lezarea dreptului la viață privată. Așadar, față de comunism, pare că s-au schimbat mijloacele de filaj, tehnologia a avansat, s-au schimbat denumirile instituțiilor, însă dorința de monitorizare și control al populației a rămas o constantă în ultimele decenii.

Emisiunea „Scamatoriile Iosefinei”, prezentată de Iosefina Pascal, se difuzează de luni până joi de la ora 16, la Radio Gold FM. Înregistrările integrale pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.