Creștinii ortodocși au intrat în Sfântul Post al Paștelui, perioada de pregătire pentru Învierea Domnului

Pentru creștinii ortodocși astăzi începe Postul Paștelui, cel mai strict dintre toate posturile, care va dura până în 11 aprilie și precede marele Praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos, sărbătorit în acest  an în 12 aprilie.

Considerat cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an, el se cere respectat vreme de 40 de zile și se încheie cu Săptămâna Patimilor, în a cărei zi de vineri credincioșii își aduc aminte de Răstignirea lui Iisus.

Perioada de curățare trupească și sufletească de-a lungul căreia credincioșii se pregătesc pentru Paște amintește, prin durata sa, de postul celor 40 de zile ținut de Mântuitor înainte de începerea activității Sale mesianice.

Marele post începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau Duminica Iertării, atunci când are loc lăsatul secului de brânză, iar în lăcașuri sunt oficiate litrughii speciale. 

În primele secole, postul avea menirea de a-i pregăti pe catehumeni să primească cu vrednicie botezul în noaptea de Paște. Potrivit mărturiilor Sfântului Irineu, Tertulian, Sfântului Dionisie al Alexandriei, unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alții două zile, adică Vineri și Sâmbătă înainte de Paște, alții o săptămână, iar unii până la șase săptămâni înainte de Paște. în secolul al IV-lea se postea opt săptămâni la Ierusalim, iar în Apus, în aceeași perioadă, se postea patruzeci de zile.

Din secolul al III-lea, Postul Paștelui a fost împărțit în două perioade, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. 

Prin hotărârea luată la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 381, Biserica Răsariteana a adoptat în mod definitiv practica Postului Paștelui, de origine antiohiană, de șapte săptămâni. În Postul Mare, creștinii vor renunța la consumul de carne, lactate și pește. Dezlegare la pește va fi de Buna Vestire, prăznuită în 25 martie/7 aprilie, și de Intrarea Domnului în Ierusalim, adică de Florii, cu o săptămână înainte de Paște.

Postul se încheie vineri înaintea Sâmbetei lui Lazăr și Duminica Floriilor, care sunt considerate praznice aparte. La fel, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire. Deci, pe lângă cele 40 de zile mai există aceste opt zile de post pe care le atribuim Postului Mare, dar care au practici liturgice și rânduieli diferite.

sursă: ziua.md