Cine plătește nota de plată a deciziilor politice? Viorica Dăncilă acuză distrugerea economiei românești

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderată de Jessie Baneș, Viorica Dăncilă, politiciană activă și ex-prim-ministră a României, a abordat un subiect sensibil pentru România prezentului: economia în colaps și măsurile care au dus la acest declin financiar al țării.

Nu este corect ca oamenii de rând, cetățenii României, să plătească pentru dezmățul bugetar al politicienilor care au gestionat greșit finanțele țării. Care sunt zonele sau punctele‑cheie în care bugetul României este construit prost?

Viorica Dăncilă spune că s-a greșit încă din 2020, când s‑a liberalizat piața energiei, fără ca piața să fie pregătită și atunci a fost primul șoc cu care a trebuit să se confrunte România și mediul de afaceri. A doua greșeală a fost că, în loc să fie susținuți antreprenorii români, motorul economic al țării, aceștia au fost supuși unor poveri suplimentare. S‑a renunțat la stimulentele din sectoarele-cheie (precum construcții sau alimentație) și aceste domenii au căzut. În al treilea rând, s-au făcut cheltuieli exagerate, mascate sub eticheta „investițiilor”, care, de fapt, nu au adus plus valoare. Cel mai mult s-a cheltuit în perioada pandemiei, iar acum ne-a venit nota de plată, prin soldul restant pe care trebuie să-l plătim către Pfizer (deși alte state din regiune, precum Polonia, contestă această decizie abuzivă). Au urmat ajutoarele nelimitate pentru Ucraina, ale căror amploare și cost nici acum nu le cunoaștem cu precizie.

„Noi și în acest moment facem donații către Ucraina, iar oligarhii din Ucraina vin și cumpără obiective economice ale României. Mi se pare incredibil! Pe de altă parte, spunem că noi trebuie să ne revenim din punct de vedere energetic, pentru că din 2020 au distrus sistemul energetic al României, dar, în același timp, dăm curent gratis, dăm gaze gratis altor țări. Pe de altă parte, acest PNRR, în care s-a impus închiderea unor obiective energetice, fără a adăuga nimic în mixul energetic, ne‑a adus în situația în care, de la 12.000 de megawați în 2019, acum mai avem vreo 4.000 și închidem în continuare centralele. Deci, decizii greșite, oameni fără experiență și fără pregătire, oameni care au vrut să le facă pe plac altora, în defavoarea României. Și toate acestea ne‑au costat! Au făcut un adevărat dezmăț bugetar. Să nu uităm în 2024, să nu uităm în 2023, când din fondul de rezervă s‑au cheltuit 65 de miliarde de lei. Eu am cheltuit 3 miliarde din fondul de urgență, pentru că am avut calamități. Ei bine, nimeni nu a dat socoteală pentru aceste cheltuieli exagerat de mari, dar ele au condus la o presiune asupra antreprenorilor și asupra populației. Ce vină are un copil care se naște acum și se naște cu o datorie de 12.000 de euro? Asta e moștenirea pe care o lăsăm copiilor, nepoților noștri? Datorii? Ce au făcut cu banii? Eu nu spun că i‑a furat nimeni, nu îmi permit să spun acest lucru. Dar ce au făcut?”, a evidențiat Viorica Dăncilă.

România a luat și al doilea cel mai mare împrumut din programul SAFE, de peste 16 miliarde de euro, din care 4 miliarde le virează către construcția de drumuri către Ucraina, iar de restul, de 12 miliarde, încurajăm economia altor țări, cumpărând armament din Franța și din Germania, pe care îl dăm tot Ucrainei. În aceste condiții, avertizează Viorica Dăncilă, România nu o să mai aibă ce să apere,  pentru că tinerii vor pleca; cu datoriile pe care le avem, ar trebui să vindem din companii și din ceea ce aparține resurselor României, ca să ne plătim datoriile pe care le‑au făcut acești oameni inconștienți. Nici nu va avea cine să ne apere, pentru că Armata Română este batjocorită, nerespectată și neconsolidată. Pe de altă parte, sunt îngrijorătoare și declarațiile care s‑au făcut la semnarea parteneriatului strategic cu Ucraina, prin care ne-am angajat să dăm gaze pentru necesarul Ucrainei.

„Noi am mai dat gazele din Marea Neagră; primele molecule de gaz din Marea Neagră, extrase de Black Sea Oil & Gas, le‑am concesionat pe 15 ani unei alte țări, în loc să folosim gazele pentru români, pentru antreprenori și companii. Deci oamenii aceștia au distrus tot ceea ce însemna consolidarea economiei românești. Vă amintiți că, în 2019, am pus impozit de 2% pe cifra de afaceri și am avut în fața Palatului Victoria o grămadă de oameni. Nu era mare lucru pentru o companie de mărimea OMV‑ului, 2% din cifra de afaceri, dar mie mi‑a permis să plafonez prețul la energie la 68 de lei și atunci ajutam și antreprenorii români, dar și populația. Noi acum favorizăm multinaționale, cărora nu le mai punem niciun impozit pe cifra de afaceri (e de 0,5%, și vrem să-l eliminăm și pe acela), dar punem poveri suplimentare pe antreprenorii români. Și o să vă spun încă o comparație. În 2019, am făcut impozitul pe dividende de 5% și 1% pe cifra de afaceri. Deci 6% era impozitul total pentru un antreprenor român. Acum avem 16% pe dividende, 16% pe cifra de afaceri. Deci de la 6% au mers la 32%. Păi cum ajuți antreprenoriatul românesc? Uitați‑vă la Bulgaria. Știți, eu sunt foarte indignată când aud nevoia de stabilitate politică. Păi în numele stabilității, de care vorbesc, au distrus economia României. Bulgaria a avut șapte rânduri de alegeri. A intrat în zona euro, are cotă unică de 10% impozit, noi avem 16%, are 10% pe cifra de afaceri, are 5% impozit pe dividende și are creștere economică. A intrat în zona euro, iar la noi știți cum este? Luăm impozite și taxe asemănătoare cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar când este vorba de micșorarea impozitelor pentru oameni, când este vorba de salarii și pensii ca în celelalte state europene, atunci statul nu ia nicio măsură de acest gen. Deci, când este vorba de sancționare, luăm acele măsuri. Când este vorba de o măsură care să ducă la un trend mai bun pentru oameni sau să ne ajutăm companiile românești, să ne ajutăm antreprenoriatul românesc, atunci nu. Eu nu pot să cred, mă gândesc de ce fac asta”, a sintetizat Viorica Dăncilă dezastrul economic din prezent.

Sunt șantajați politicienii ca să ia aceste decizii? Viorica Dăncilă spune că vede, mai degrabă, alte trei mari defecte. Genul acesta de decizii samavolnice se iau fie din prostie, fie din rea-voință, fie din trădare, la acestea adăugându-se slugărnicia. De ce slugărnicie? Pentru că, din experiența acumulată la Parlamentul European, Viorica Dăncilă a putut observa și înțelege mecanismele prin care se operează anumite schimbări, iar românii fac exces de zel atunci când aplică sugestiile și recomandările Bruxelles-ului, tratându-le drept obligativități.

„Ai noștri cred că dacă spun ‘Da, am înțeles!’ și își iau to-do-list-ul de la Bruxelles, rămân în funcție mai mult; caută să-și apere funcția în țară. Pentru acest viciu plătesc cetățenii României. Uitați‑vă: acum s-a spus să fie o raționalizare a combustibilului. Este o recomandare. Nu e directivă, nu e nimic să fim obligați. Ai noștri imediat au sărit: ‘Trebuie să facem raționalizare!’. Sau am văzut din partea unei doamne de la USR, care spune că nu putem scădea prețul la combustibil pentru că vor veni cei din țările vecine și vor cumpăra din România. Bine, dar Ungaria cum poate? Ungaria cum poate? Celelalte țări cum pot să facă așa ceva? Noi, imediat când se spune ceva, sărim repede să luăm o decizie care nu ne avantajează. Dar noi putem să urmărim Ungaria, Slovacia, care au prețul mai mic decât noi. Nu au rezerve. Noi avem rezerve. Noi nu suntem condiționați de țițeiul din Strâmtoarea Hormuz. Noi avem OMV Petrom, care produce la rafinăria de la Brazi. Avem țiței din Kazahstan, pe care îl avem la Petromidia, și avem țiței din Azerbaidjan, care trece prin Turcia, și avem SOCAR-ul. Deci noi nu avem această problemă. Pe de altă parte, să nu uităm că noi am închis Petrotelul, Lukoilul. Germania a prelungit contractul cu Rusia pentru țiței, pe încă 8 luni de zile, dă drumul la Lukoil, pentru că vede că este necesar. Și dacă celelalte țări fac, ia un exemplu de bună practică și fă și tu. Nu ieși tu din rând, dacă s‑a luat o decizie europeană, dar când vezi că alte țări mari merg pe această direcție, încearcă să‑ți protejezi și tu cetățenii, luând o decizie bună”, a sugerat fosta prim-ministră a țării.

Viorica Dăncilă a mai atras atenția asupra unei mari greșeli pe care o face statul român, prin faptul că se îndepărtează de China. Alte state europene, precum Franța sau Germania, caută să aibă o relație economică fructuoasă cu China, în timp ce noi încă dăm vize între 3 și 5 luni, nu agreăm turismul din China și îi respingem pe chinezi. O relație cu China, în contextul actual, ar fi de-a dreptul salvatoare, pentru că Republica Chineză este o mare putere, din punct de vedere al economiei, al tehnologiei, al investițiilor care pot fi făcute în România, toate acestea aducând un plus pentru România. Viorica Dăncilă a inițiat, în perioada mandatului său, mai multe proiecte economice și investiționale cu China, majoritatea în format parteneriat public‑privat, care ulterior au fost anulate de guvernele următoare. Printre acestea se numără:

• Autostrada București-Brașov, care urma să fie construită printr-un parteneriat public‑privat cu consorții din China, Turcia și Franța; proiectul a fost anulat și înlocuit cu un nou studiu de fezabilitate.

• Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pentru care China era unul dintre puținii parteneri cu tehnologia necesară; colaborarea a fost stopată după schimbarea guvernului.
• Proiectul hidroenergetic Tarnița‑Lăpuștești, planificat tot în parteneriat public‑privat cu partea chineză; ulterior, proiectul a fost abandonat.
• Acorduri comerciale în formatul 16+1 / 17+1, precum exportul de carne de pui și miere către China, despre care Viorica Dăncilă afirmă că nu au mai fost continuate.
• Proiectul aeroportului cargo București‑Sud, realizat împreună cu Emiratele Arabe Unite, dar conectat și la fluxurile comerciale cu China; și acesta a fost anulat.

„Pentru că am vorbit la început de dezmățul bugetar pe care trebuie să‑l plătească cetățenii României. Ce vină au cetățenii României că anumiți oameni aflați în funcții publice au semnat și au greșit? Unde este asumarea răspunderii? Eu aș vrea asumarea răspunderii pentru cei care ne‑au făcut această datorie cu Pfizer și vaccinurile, și mai adăugați aici și sumele pentru distrugerea acestora, pentru că și ele costă. Pe de altă parte, vreau asumarea răspunderii pentru cei care au distrus sistemul energetic al României, dar și pentru cei care au adus economia României, bugetul României, în această situație dificilă”, a declarat cu fermitate Viorica Dăncilă.

Din 2023, încasările statului au crescut doar cu 0,2%, după toate măsurile venite de la premierul Ilie Bolojan, care, practic au sărăcit românii. 0,2% înseamnă 700 de milioane de dolari. Practic, am sărăcit o Românie întreagă, ca să avem acum bani să dăm la Pfizer, acum. Toate aceste măsuri sunt luate de o persoană care ori nu se pricepe, ori nu înțelege, ori are o altă agendă decât agenda României, spune Viorica Dăncilă. Când te axezi doar pe a reduce cifra deficitului, dar în acest proces sărăcești populația, scazi puterea de cumpărare și automat scazi consumul și Produsul Intern Brut, este clar că nu mergi în direcția bună. „În acest deficit, Uniunea Europeană și Ursula von der Leyen, care a vrut să ajute Ucraina cu aceeași tărie cu care a comandat de la Pfizer dozele de vaccin, a scos din calculul deficitului ajutoarele date către Ucraina. De fapt, deficitul este mult mai mare. Deficitul este clar: este diferența dintre venituri și cheltuieli. E aceeași logică și în gospodărie. Ei, în acest deficit, nu au băgat nici banii împrumutați pe SAFE, nici ajutoarele (24 de ajutoare militare date Ucrainei), nici alte ajutoare nu le‑au băgat în acest deficit. Păi atunci cum se explică faptul că a crescut datoria publică la 64% din PIB, dacă deficitul este doar atât de mic? Deci merg cu o minciună. Adevărul este tragic pentru România, iar ei împrumută în continuare și ajută Ucraina”, a dezvăluit Viorica Dăncilă.

Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderată de Jessie Baneș, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie Baneș, dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro