Cine câștigă cu adevărat de pe urma Cupei Mondiale 2026. Suporterii plătesc, FIFA încasează, iar gazdele ies pe pierdere

Cupa Mondială este unul dintre cele mai mari spectacole sportive ale lumii și, în același timp, unul dintre cele mai mari teste economice pentru țările organizatoare. Milioane de suporteri, investiții în infrastructură, creșterea consumului și expunerea globală ar trebui să transforme competiția într-un motor important pentru economiile locale.

Primele date disponibile arată însă o realitate mai complexă. În timp ce FIFA se apropie de venituri record, iar suporterii sunt dispuși să plătească mii de dolari pentru a urmări meciurile, efectele economice pentru unele dintre orașele și țările gazdă sunt mai modeste decât estimările inițiale.

„Mai multe echipe, mai multe meciuri, venituri în plus pentru organizatorul FIFA, dar și pentru participantele care primesc premii financiare în funcție de etapa în care au ajuns. În același timp, impactul economic asupra economiilor gazdă trebuie analizat dincolo de entuziasmul inițial”, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, într-o analiză privind efectele economice ale Cupei Mondiale.

Paradoxul competiției este că beneficiile sunt distribuite inegal: FIFA și federațiile participante obțin câștiguri financiare importante, în timp ce afacerile locale și economiile gazdă nu înregistrează întotdeauna impulsul anticipat.

Pentru suporteri, CM 2026 devine una dintre cele mai scumpe experiențe sportive

Pasiunea pentru fotbal nu pare să fie afectată de prețuri, însă participarea la turneul final presupune costuri tot mai ridicate.

În funcție de numărul de meciuri urmărite, destinațiile alese și costurile de transport, unii suporteri au cheltuit peste 7.000 de dolari pentru experiența Cupei Mondiale, chiar înainte de fazele finale ale competiției.

Prețurile biletelor au explodat pe măsură ce turneul a avansat. Cele mai ieftine bilete disponibile pe piața de revânzare pentru finală se apropie de 11.000 de dolari, ceea ce transformă accesul la ultimul meci al competiției într-un lux chiar și pentru mulți dintre fanii înrăiți.

FIFA beneficiază și de piața secundară a biletelor, unde percepe un comision de 15% pentru fiecare parte implicată în tranzacțiile realizate prin platforma oficială de revânzare.

Costurile ridicate nu se opresc însă la bilete. Hotelurile au devenit una dintre principalele cheltuieli pentru vizitatori. Potrivit unor calcule citate de The Athletic, tarifele de cazare sunt, în medie, cu aproximativ 50% mai mari în zilele în care au loc meciuri.

În unele orașe gazdă, transportul și parcarea au devenit la rândul lor surse importante de cheltuieli. În Los Angeles, o parcare a ajuns să coste până la 300 de dolari, iar în New York unii suporteri au plătit 98 de dolari pentru transportul feroviar către stadion.

În Mexic, prețurile au generat reacții similare. O bere vândută la aproximativ 300-310 pesos, echivalentul a circa 15 euro, a devenit un exemplu al diferenței dintre costurile suportate de vizitatori și nivelul veniturilor locale.

FIFA este unul dintre marii câștigători ai competiției

Dacă pentru suporteri experiența este costisitoare, pentru FIFA turneul reprezintă o sursă majoră de venituri.

Valoarea totală a premiilor acordate echipelor participante a ajuns la 871 de milioane de dolari, aproape dublu față de ediția precedentă.

Fiecare echipă calificată la turneul final primește 12,5 milioane de dolari, iar sumele cresc pe măsură ce formațiile avansează în competiție. Câștigătoarea Cupei Mondiale va încasa 50 de milioane de dolari, iar finalista 33 de milioane de dolari, la care se adaugă și fondurile destinate pregătirii echipelor.

Pentru unele state cu economii mici, aceste venituri pot avea o importanță semnificativă. Capul Verde, de exemplu, a obținut aproximativ 21 de milioane de dolari după parcursul său la turneu, sumă echivalentă cu aproximativ 0,75% din produsul intern brut al țării.

Banii ajung însă în principal la federațiile naționale de fotbal și nu se traduc automat în câștiguri pentru comunitățile care găzduiesc meciurile.

Mexicul nu a primit impulsul economic anticipat

Una dintre cele mai clare diferențe între așteptări și rezultate apare în Mexic.

Țara găzduiește doar 13 dintre cele 104 meciuri ale turneului, majoritatea partidelor fiind organizate în Statele Unite. Înaintea competiției, autoritățile mexicane estimau un aflux de aproximativ 5,5 milioane de turiști, însă estimările Moody’s indică un număr mult mai redus, de aproximativ 770.000 de vizitatori în orașele gazdă.

Toate meciurile din optimile Cupei Mondiale sunt stabilite. Programul complet până la finală
Efectele s-au resimțit și în activitatea unor companii locale. Operatorii aeroportuari din Mexic au raportat scăderi ale traficului cuprinse între 5,1% și 8,5%, în contrast cu așteptările privind creșteri importante generate de turneu.

Potrivit Moody’s, contribuția Cupei Mondiale la economia mexicană ar putea ajunge la doar 0,13% din PIB.

Unul dintre motive este faptul că numărul limitat de meciuri și costurile ridicate de transport reduc capacitatea competiției de a genera un val consistent de turiști și consumatori.

Canada câștigă, dar mai puțin decât se estima

În Canada, efectele economice sunt mai vizibile, însă și aici rezultatele sunt sub așteptările inițiale.

Hotelurile au înregistrat venituri cu 18% mai mari în primele două săptămâni ale competiției, însă impactul asupra altor domenii a fost mult mai redus. Restaurantele și barurile au raportat o creștere de doar 3%, iar magazinele alimentare de aproximativ 6%.

Comparația cu turneul susținut de Taylor Swift este relevantă. În perioada concertelor artistei, consumul în restaurante crescuse cu 12%, ceea ce arată că un eveniment sportiv de dimensiunea Cupei Mondiale nu garantează automat cel mai mare impact economic.

Deloitte estimează că economia zonei metropolitane Toronto ar putea beneficia de aproximativ 0,94 miliarde de dolari datorită competiției, însă rezultatele de până acum pentru multe afaceri locale sunt mai moderate decât se anticipa.

Locurile de muncă promise nu au apărut în ritmul așteptat

Unul dintre argumentele tradiționale în favoarea găzduirii marilor competiții sportive este crearea de noi locuri de muncă.

FIFA estima că această Cupă Mondială va genera aproximativ 185.000 de locuri de muncă în Statele Unite și 824.000 la nivel global. Doar industria ospitalității americane ar fi trebuit să beneficieze de peste 31.000 de noi angajări, iar transportul aerian de peste 20.000.

Datele disponibile până acum nu confirmă însă aceste prognoze.

Potrivit Biroului american de Statistică a Muncii (BLS), sectorul ospitalității a pierdut, în ansamblu, 61.000 de locuri de muncă, deși estimările indicau o creștere de aproximativ 40.000 de poziții.

Economia americană a creat în total 57.000 de locuri de muncă, sub așteptările analiștilor.

Efectul de substituție reduce impactul real asupra economiei

Una dintre explicațiile pentru diferența dintre estimări și rezultate este efectul de substituție.

„Deseori, efectul de substituție – turiștii obișnuiți tind să stea acasă atunci când fluxul de vizitatori sportivi și prețurile cresc în timpul partidelor – face ca rezultatul net al turismului să fie supraestimat”, explică Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

Fotbalistul de la Mondial care nu a putut reveni în țara natală, după ce fiica în vârstă de 5 ani i-a fost amenințată: „Am dat tot pentru țara mea, vă rog!”
Cu alte cuvinte, o parte dintre turiștii care ar fi vizitat în mod normal orașele gazdă aleg alte destinații din cauza aglomerației, prețurilor ridicate sau dificultăților logistice.

Astfel, câștigurile generate de suporterii veniți pentru competiție pot fi compensate parțial de reducerea consumului realizat de turiștii obișnuiți.

Beneficiile Cupei Mondiale nu sunt doar economice

Chiar dacă impactul financiar direct poate fi mai mic decât se estimează inițial, marile competiții sportive generează și beneficii mai greu de măsurat.

Imaginea internațională a țărilor organizatoare, creșterea vizibilității globale și sentimentul de apartenență creat în jurul evenimentului pot avea efecte pe termen lung.

În plus, performanța echipei naționale poate influența comportamentul consumatorilor. Un studiu realizat de Marco Mello de la Universitatea din Aberdeen indică faptul că țara câștigătoare a Cupei Mondiale poate înregistra o accelerare de cel puțin 0,48% a ritmului anual al PIB pentru două trimestre, pe fondul creșterii optimismului și al consumului.

Cupa Mondială rămâne, astfel, un fenomen economic cu două fețe. Pentru FIFA și federațiile participante, competiția reprezintă o sursă de venituri record. Pentru suporteri, este o experiență pentru care milioane de oameni sunt dispuși să plătească sume impresionante. Pentru economiile gazdă însă, succesul nu este garantat doar de numărul de meciuri și de vizitatori, ci depinde de capacitatea de a transforma spectacolul sportiv într-un beneficiu economic real pentru comunitățile locale.

sursă: ziuanews.ro