Boeing 737 o nouă catastrofă

Autor: Cezar Osiceanu

În această dimineață în Coreea de Sud avionul companiei low cost Jeju Air tip Boeing 737 seria 800 a încercat să aterizeze pe pista aeroportului Muan. Avionul avea la bord 172 de pasageri și 6 membri ai echipajului, și anterior aparținuse companiei irlandeze RyanAir și decolase de la Bangkok pentru o cursă regulată
Din primele imagini de la locul catastrofei se observă faptul ca avionul avea trenul de aterizare escamotat
și ca după contactul cu pista de beton a parcurs o distanță mare până la capătul pistei unde s-a lovit de un obstacol și a explodat
În astfel de situații de aterizare cu trenul escamotat investigațiile se axează în principal pe factorul uman și tehnic deoarece factorul meteo este exclus dat fiind situația meteorologică bună din punct de vedere al vizibilității și plafonului de la momentul catastrofei
Din punct de vedere tehnic avionul Boeing 737-800 are un mecanism de acționare a trenului de aterizare normal și un altul de avarie
În cazul în care comanda normală nu funcționează piloții ridică un capac de pe podeaua cockpitului și acționează manual cele trei cabluri corespunzătoare fiecărei jambe ale trenului de aterizare
De aceea la o primă vedere se pune întrebarea ce a făcut ca niciuna dintre cele 3 jambe ale trenului de aterizare
Din punct de vedere uman se întâmplă de destul de multe ori ca piloții din varii motive să uite să dea comandă de scoatere a trenului la toate tipurile de avion cu tren escamotabil astfel încât toți constructorii de avioane au introdus la bord avertizoare sonore și luminoase cu privire la lipsa scoaterii și sigurantarii trenului de aterizare atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de viteză, înălțime față de sol și poziție a flapsurilor
Avionul din cazul de față avea o greutate mare la aterizare astfel încât în mod normal ar fi trebuit să aterizeze cu flapsurile bracate la maxim și cu automatul de frânare setat pe poziția 3 (aproape de maxim)
Dacă avionul avea trenul escamotat din motive dincolo de cele umane, pe parcursul apropierii în vederea aterizării piloții trebuiau să întrerupă aterizarea și să rateze informând controlorul de trafic. Checklistul de aterizare obligă la verificarea obligatorie a poziției trenului de aterizare iar poziția lui neconforma obligă la aplicarea procedurilor de avarie iar Decizia de ratare o ia oricare dintre cei doi piloți în această situație în mod obligatoriu!
Întrucât avionul a aterizat pe “burta” putând rata până la contactul cu pista se pun alte întrebări și anume

1. Dacă piloții au știut de lipsa trenului de aterizare. Unele informații indică ca avionul ar fi ratat odată ceea ce indică faptul ca piloții cunoșteau situația trenului de aterizare și o comunicaseră turnului de control
2. Dacă piloții au informat turnul de control despre această situație
3. Dacă piloții au informat echipajul de cabină despre situație
4. Dacă echipajul de cabină a executat pregătirea cabinei și a pasagerilor despre aterizarea forțată ce urma să aibe loc
5. Dacă controlorul aerian a urmat instrucțiunile specifice unei aterizări forțate, instrucțiuni care prevăd pregătirea la sol a echipajelor de salvare, pompieri, etc pentru intervenția imediată
   După luarea contactului cu pista de beton a aeroportului, avionul a rulat în mod necontrolat neputând fi oprit decât de frecarea cu pista iar din cauza greutății mari distanța de rulaj asigurată de lungimea pistei nu a fost suficientă avionul lovindu-se de un obstacol situat după pista.
   În continuare comisia de investigare va urma să execute ancheta catastrofei în situația în care în urma exploziei avionul a fost distrus aproape în întregime