Avertismentul lui Petrișor Peiu la „Fără Filtru cu Jessie”, despre „România, noua Grecia?”: Investitorii nu mai pot injecta capital într-o economie lipsită de predictibilitate și într-o țară fără guvern legitim

România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice și politice din ultimii ani, iar lipsa unui guvern stabil riscă să amplifice problemele deja existente în economie. Invitat în emisiunea „Fără Filtru cu Jessie”, difuzată la Radio GOLD FM, Petrișor Peiu, senator AUR și unul dintre cei mai activi analiști ai scenei economice românești, a vorbit despre efectele deficitului bugetar, costurile tot mai mari ale finanțării și deteriorarea predictibilității pentru investitori.

Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, are un profil profesional construit în jurul economiei, industriei și politicilor publice. Este doctor inginer, a ocupat funcții în administrația economică și în conducerea unor companii importante și este, în prezent, membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României. Înainte de intrarea în Parlament, a fost implicat inclusiv în elaborarea unor analize de politică economică și în proiecte privind dezvoltarea economică a României.

În acest context, avertismentul său este că România nu se confruntă doar cu o problemă politică, ci cu riscul ca instabilitatea politică să se transforme într-o problemă de finanțare a economiei.

Dobânzi mai mari și capital mai scump

Una dintre primele consecințe ale situației actuale, potrivit lui Petrișor Peiu, este creșterea costurilor de finanțare.

„Ce consecințe sunt? Dobânzi mai mari. Dar sunt de mult timp, ele curg. Și acum, cât este guvernul interimar, tot este o situație economică proastă. Și foarte proastă”, a explicat senatorul AUR.

Problema dobânzilor nu trebuie privită, însă, separat de situația fiscală. România a intrat în 2026 după un deficit bugetar foarte ridicat, iar Comisia Europeană estimează că deficitul general guvernamental va rămâne la aproximativ 6,2% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025. În același timp, economia este prognozată să stagneze practic în 2026, cu o creștere reală de numai 0,1%.

Într-o astfel de situație, statul trebuie să se împrumute într-un moment în care investitorii cer o primă de risc mai mare. Iar costul respectiv nu rămâne doar la nivelul Ministerului Finanțelor: costurile ridicate de finanțare se pot transmite către companii și populație prin credite mai scumpe și condiții de finanțare mai restrictive.

Bugetul, construit pe venituri care nu s-au materializat

Unul dintre cele mai dure puncte ale analizei lui Petrișor Peiu privește chiar construcția bugetului. Potrivit senatorului, problema actuală își are originea inclusiv în momentul în care a fost adoptată legea bugetului, atunci când, în opinia sa, veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost fundamentate pe premisa că statul va dispune de mai mulți bani decât avea să încaseze în realitate.

„Fundamentul legii bugetului stă pe niște cifre proaste. În sensul că deciziile sunt supraevaluate. Ei credeau că o să aibă mult mai mulți bani, iar veniturile bugetare sunt mult mai mici”, a afirmat Peiu.

De aici, spune el, rezultă o diferență considerabilă între ceea ce prevede legea bugetului și situația efectivă a finanțelor publice.

„Discrepanța între ce este scris acolo în legea bugetului și ce se întâmplă în realitate este foarte mare”, a susținut senatorul.

Peiu a dat drept exemplu situația cheltuielilor cu salariile și a susținut că, încă de la momentul adoptării bugetului, exista problema finanțării unor categorii de cheltuieli spre finalul anului. Potrivit explicației sale, menținerea unor estimări optimiste ar fi fost necesară pentru ca bugetul să poată fi adoptat fără ca, încă de la început, să rezulte o abatere fiscală considerabilă.

Rectificarea bugetară, între necesitate și întârziere

În acest context, rectificarea bugetară devine una dintre problemele urgente ale țării. Peiu a remarcat că președintele Nicușor Dan a vorbit despre necesitatea unei rectificări, însă aceasta nu fusese încă realizată la momentul discuției. Problema este cu atât mai importantă cu cât România trebuie să transmită creditorilor și investitorilor un semnal de control asupra finanțelor publice.

Comisia Europeană estimează că, în pofida consolidării fiscale, deficitul României va rămâne mult peste pragul european de 3% în 2026 și 2027, iar datoria publică ar urma să urce la aproximativ 63,3% din PIB în 2027. Așadar, România nu este într-o situație identică celei în care s-a aflat Grecia în timpul crizei datoriilor suverane, dar există un element comun relevant pentru discuție: încrederea creditorilor și a investitorilor în capacitatea statului de a-și controla finanțele.

De altfel, Grecia de astăzi se află într-o poziție fiscală diferită de cea din urmă cu un deceniu. FMI estimează pentru 2026 o datorie publică de aproximativ 136,6% din PIB, dar și un sold bugetar general pozitiv de 0,4% din PIB și un excedent primar de 3,6%. Prin urmare, sintagma „România, noua Grecie” devine un avertisment privind mecanismul prin care pierderea încrederii poate scumpi finanțarea statului.

Investitorii au nevoie de predictibilitate

În spatele problemei dobânzilor se află o altă chestiune fundamentală: predictibilitatea. Pentru un investitor, decizia de a aduce capital într-o economie depinde nu doar de nivelul taxelor sau de costul forței de muncă, ci și de capacitatea de a anticipa ce se va întâmpla cu taxarea, legislația, cursul de schimb, cheltuielile publice și politica economică. Or, în România, instabilitatea politică a ajuns să se suprapună peste dezechilibrele fiscale.

În ultimele luni, România a trecut printr-o succesiune de tentative de formare a unui guvern. Pe 6 octombrie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de premier, aceasta fiind a patra nominalizare într-o perioadă de cinci luni. Luca Niculescu, spune Petrișor Peiu, are mici șanse să treacă și va înregistra un succes doar dacă va reuși să convingă PSD-ul să-i acorde voturile necesare. Reuters a relatat că presiunea pentru formarea unui guvern stabil este legată inclusiv de necesitatea adoptării bugetului pe 2027 și de menținerea statutului de investment grade al României.

Această combinație, deficit ridicat, costuri de finanțare mari și instabilitate politică, este cea care poate afecta deciziile de investiții. Un investitor care nu poate estima cu suficientă siguranță regimul fiscal sau direcția politicii economice poate amâna investiția, o poate redimensiona sau poate prefera o altă piață.

„România este în pragul unei crize economice foarte mari”

În opinia lui Petrișor Peiu, problema a depășit deja nivelul unei simple dificultăți administrative.

„România este în pragul unei crize economice foarte mari. Și într-adevăr nu avem guvern stabil”, a declarat senatorul AUR.

El pune această situație în legătură directă cu rezultatul alegerilor din 2024 și cu refuzul partidelor care au format majoritatea de a colabora cu AUR. În această interpretare, problema politică se poate transforma într-o problemă economică: dacă partidele nu reușesc să formeze o majoritate stabilă, România poate rămâne într-o perioadă prelungită de incertitudine, în timp ce finanțele publice trebuie ajustate. Peiu susține că alegerile anticipate ar putea deveni, în acest scenariu, modalitatea prin care partidele să își schimbe pozițiile politice fără să pară că își abandonează propriile angajamente electorale.

Anticipatele și incertitudinea economică

În opinia senatorului AUR, alegerile anticipate ar putea modifica inclusiv raportul de forțe politice. El a susținut că, în eventualitatea unor anticipate, AUR ar putea obține un rezultat semnificativ și că partidele actuale ar fi obligate să țină cont de această realitate.

„A câștigat AUR 40%. Și noi, ca partid mai mic, nu prea mai avem ce face. Trebuie să îi băgăm în seamă”, a spus Peiu, referindu-se la scenariul pe care îl vede posibil după alegeri anticipate.

În paralel, președintele Nicușor Dan a susținut că alegerile anticipate ar trebui să reprezinte mai degrabă o soluție de ultimă instanță, în timp ce formarea unui guvern stabil rămâne prioritatea imediată. Reuters și Associated Press au relatat că instabilitatea politică a început să pună presiune inclusiv asupra perspectivei financiare a României.

Campania AUR în teritoriu și disputa privind suspendarea președintelui

În aceeași discuție, Petrișor Peiu a vorbit și despre acțiunile politice ale AUR în teritoriu și despre demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Senatorul a explicat că partidul urmărește să își consolideze organizațiile locale și să intre în contact cu alegători care nu sunt în prezent simpatizanții formațiunii.

„Mergem în teritoriu pentru a putea să avem pe această cale un contact cu alegătorii noștri și de a-i determina pe cei indeciși să vină să voteze cu noi”, a afirmat Peiu.

El a susținut și că AUR strânge semnături pentru inițierea procedurii de suspendare a președintelui și că sunt necesare minimum 155 de semnături pentru declanșarea procedurii parlamentare, urmând ca pentru adoptarea propunerii de suspendare să fie necesare 233 de voturi. Peiu a afirmat că există și parlamentari PSD care au susținut demersul, însă a pus sub semnul întrebării dacă pozițiile individuale ale acestora reprezintă o schimbare a poziției PSD în ansamblu.

Miza reală: cât mai poate suporta economia incertitudinea?

Dincolo de disputa dintre partide, problema economică ridicată de Petrișor Peiu este una mai largă. O economie poate suporta deficite, poate suporta perioade de dobânzi ridicate și poate traversa perioade de încetinire economică. Ceea ce devine însă mult mai dificil este combinația dintre deficit ridicat, finanțare scumpă, creștere economică redusă și instabilitate politică prelungită.

Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, în condițiile în care consolidarea fiscală și inflația ridicată afectează consumul intern. Investițiile finanțate prin fonduri europene și exporturile nete sunt printre factorii care susțin economia, dar revenirea mai solidă este proiectată abia pentru 2027. În acest context, avertismentul lui Peiu poate fi rezumat astfel: România nu își mai permite o perioadă lungă în care politica să funcționeze fără o direcție economică stabilă.

Problema nu este doar cine conduce guvernul sau cine ajunge la Cotroceni. Pentru piețele financiare și pentru companii contează dacă există un guvern capabil să adopte și să execute un plan credibil de reducere a deficitului, dacă bugetul este construit pe estimări realiste și dacă regulile economice pot fi anticipate. Dacă aceste elemente lipsesc, nota de plată poate apărea sub forma unor costuri de finanțare mai mari, a unor investiții amânate și a unei presiuni suplimentare asupra bugetului.

Iar aici se află și diferența esențială dintre o simplă criză politică și o posibilă criză economică: prima poate bloca deciziile pentru o perioadă, în timp ce cea de-a doua poate face ca fiecare zi de incertitudine să coste mai mult.

Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderată de Jessie Baneș, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie, dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro