A.G.O.P.A. FRULEG – RO – Vocea producătorilor de fructe și legume din România

România a rămas în acest an fără fructe și legume autohtone. Producătorii afectați de ger cer sprijin urgent din partea autorităților.

Asociația FRULEG – RO, care reunește cele mai mari 50 de organizații și

cooperative de producători de fructe și legume din întreaga țară, ce exploatează marea majoritate a suprafețelor organizate în structuri industriale, lansează un apel public către Guvernul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și către Administrația Prezidențială, în contextul unei crize agricole cu impact direct, major și de durată asupra securității alimentare și economice a României

Două episoade severe de ger – unul în ultima decadă a lunii februarie și altul în perioada 6–11 aprilie – au compromis grav culturile horticole. Aceste evenimente meteorologice extreme au afectat în totalitate mii de hectare de livezi și culturi legumicole din întreaga țară. Practic, întreaga ramură horticolă, care are o pondere importantă în economie și în viața socială, este aproape în totalitate compromisă. Episoade similare s-au mai înregistrat pe teritoriul României, însă au avut un caracter izolat sau, chiar dacă au fost generalizate, nu au avut aceeași durată și intensitate.

Cataclismul meteorologic despre care cerem autorităților publice să ia act, prin măsuri economico-financiare de susținere, este fără precedent în istoria post-revoluționară a României, prin întindere, magnitudine și impact socio-economic. Este prima dată când atât de multe specii, din întreaga țară, sunt afectate simultan. Prin urmare, acum este momentul ca vocea producătorilor să fie cu

adevărat ascultată. În anii trecuți, în ciuda rapoartelor clare de calamitate din anumite județe, autoritățile au ales să ignore semnalele transmise de direcțiile agricole județene.

Principala particularitate a culturilor pomicole este caracterul lor multianual. Livada nu este o cultură anuală; ea necesită lucrări și tratamente pe tot parcursul anului, indiferent de cantitatea de fructe produsă. Necesitatea acestor lucrări, în contextul actual, pune o presiune enormă asupra producătorilor. Această presiune se traduce direct într-un risc major de abandon sau intr-un caz fericit

neglijență în întreținerea plantațiilor. Materializarea acestor riscuri s-ar traduce într-o serie de probleme

economice și sociale grave.

În mod direct și imediat, lipsa sprijinului din partea autorităților va duce la o serie de falimente în sectorul pomicol și la o rată crescută a șomajului, ca urmare a disponibilizării lucrătorilor care activează în această ramură a agriculturii. Pomii sunt organisme vii, supuse acelorași riscuri de boală, infecții

bacteriene și micotice, având aceiași dăunători – indiferent de cantitatea de fructe produsă. Metabolismul pomilor nu poate fi oprit după capriciile vremii sau ale vremurilor.

O livadă abandonată, căreia nu i se aplică lucrările specifice de conservare, are șanse minime de recuperare, chiar și într-un context meteorologic ulterior favorabil. Abandonul este cel mai indezirabil rezultat, atât pentru producători și muncitori, cât și pentru autoritățile statului. Efectele abandonului unei livezi, chiar și pentru un singur an, sunt ireversibile.

Trebuie ținut cont de faptul că aproape toți membrii acestei asociații au investiții în curs de

amortizare, contracte de finanțare pentru proiecte din fonduri europene sau guvernamentale în derulare sau în pregătire, precum și investiții proprii în utilaje, echipamente, plantații tinere, sisteme de susținere, sisteme antigrindină, sisteme de irigații, spații de depozitare și condiționare a fructelor. Asupra tuturor

acestor investiții, care contribuie la o economie locală competitivă, planează riscul falimentului și al

abandonului.

Ținând cont de impactul importurilor de fructe din țări cu norme non-UE asupra sănătății populației, trebuie subliniat că sectorul pomicol este un punct critic în lanțul economic al mai multor

industrii: dulcețuri, gemuri, sucuri, fructe deshidratate, piureuri etc. Este evident că producția autohtonă de fructe va atinge în acest an un minim istoric, forțând procesatorii să se orienteze spre piețe concurente la costuri mult mai ridicate. Deficitul comercial al României va fi afectat negativ, probabil în

favoarea unor piețe non-UE. În absența unui sprijin consistent, această situație riscă să se perpetueze și în anii următori, din cauza lipsei intervențiilor pentru conservarea livezilor. Efectul de „bulgăre de zăpadă” riscă să afecteze și alți întreprinzători români, de la procesatori și comercianți, până la operatori logistici și furnizori de inputuri agricole.

Reiterăm că riscurile rezultate din această calamitate au potențialul de a amplifica dezechilibrele din piața autohtonă pentru mulți ani, în lipsa unor măsuri ferme și rapide.

Social vorbind, trebuie înțeles că lucrările necesare în livezi, indiferent de producție (tratamente fitosanitare, tăieri în verde), se fac în principal cu muncitori necalificați din mediul rural. Dacă

producătorii nu vor putea plăti acești muncitori, aceștia vor intra în șomaj, împovărând și mai mult sistemul de protecție socială al României.

Există precedente în Uniunea Europeană. În Polonia, Cehia, Austria și Portugalia, s-au acordat ajutoare în valoare de 77 de milioane de euro (sursă: Comisia Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/document/print/en/ip_24_3685/IP_24

_3685_EN.pdf). Dacă în trecut pasivitatea autorităților române a fost acoperită prin eforturile producătorilor, acum o astfel de pasivitate nu va putea fi acoperită – și nici iertată – de generațiile următoare, care nu vor mai putea cumpăra fructe românești.

De asemenea, impactul și întinderea situației ridică provocări similare cu cele din timpul pandemiei de COVID-19: pierderi de venituri, cheltuieli neprevăzute, credite bancare, investiții în derulare etc.

În perioada 2023–2027, Uniunea Europeană alocă anual 450 de milioane de euro pentru o rezervă agricolă destinată gestionării crizelor. În 2024–2025, Comisia Europeană a activat acest mecanism pentru a oferi asistență financiară statelor afectate de fenomene extreme, precum înghețul târziu. Polonia, Letonia, Ungaria și Portugalia au beneficiat deja de astfel de fonduri (sursă: Comisia

Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_25_540).

Mecanismele de sprijin există. Ele trebuie activate și în România.

FRULEG propune următoarele măsuri concrete:

✅ Despăgubirea producătorilor afectați, proporțional cu pierderile reale;

✅ Acces facilitat la credite cu dobândă subvenționată și garanții de stat;

✅ Măsuri fiscale adaptate situației de calamitate – inclusiv amânări sau scutiri;

✅ Aplicarea Legii 170/2023 privind ajutorul de stat promis pentru producătorii de fructe, legume și cartofi;

✅ Introducerea asigurărilor parametrice în Ghidul Submăsurii 17.1, după modelul european – pentru reflectarea reală a fenomenelor, nu doar a unor date calendaristice;

✅ Accesarea urgentă a fondurilor europene din rezerva agricolă a UE.

Vom solicita, imediat după centralizarea pagubelor, o întâlnire cu reprezentanții Guvernului

României, MADR, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, precum și ai instituțiilor implicate în

securitatea alimentară și economică din cadrul CSAT. Solicităm ca la această întâlnire să fie prezenți și

reprezentanți ai institutelor de cercetare din România, pentru a confirma amploarea dezastrului.

FERMIERII NU CER PRIVILEGII.

Măsurile propuse vizează conservarea unui sector-cheie al economiei naționale. Solicităm tratament egal cu cel acordat colegilor noștri din alte state UE. Sa nu facem abstractie de faptul ca in momente în care România nici nu concepea astfel de sprijin desi o parte dintre ai nostri treceau prin aceleasi calamitati, fermierii altor state erau corect sustinuti. Dorim condiţii egale pe o piaţă unică, drepturi şi obligaţii egale pentru producătorii de fructe din Uniunea Europeană, indiferent că produc în Polonia, Austria, Portugalia, Cehia sau România. Iată o ilustraţie pentru a înţelege proporţiile pe care le avem în vedere când formulăm aceste solicitări: producătorilor din ţările amintite li s-a oferit sprijin pentru „o ploaie de vară” faţă de care membrii asociaţiei s-au călit de-a lungul timpului pe cont propriu, acum însă România a trecut printr-„un uragan”.

După Sărbătorile Pascale, FRULEG va organiza un eveniment public de informare și dialog cu presa, la care vor fi invitați și reprezentanți ai MADR, ai Guvernului, precum și alți factori de decizie.

Atragem atenția asupra faptului că deciziile luate în perioada imediat următoare vor determina soarta acestei ramuri esențiale din agricultura românească. În cazul unei lipse de reacție, toată lumea va avea de pierdut: agricultorii, consumatorii și statul