Planul prin care 429 de comune ar putea să dispără de pe harta României

Guvernul intenționează să comaseze localitățile cu o populație de maximum 1.500 de locuitori, derulând procesul în două etape majore: mai întâi pe bază de voluntariat, până la data de 1 martie 2027, iar ulteorior prin procedură obligatorie, cu aplicare directă de la alegerile locale din 2028. Inițiativa reprezintă cea mai amplă reformă a structurii administrative din România din ultimii 58 de ani, de la reorganizarea din 1968.

Măsura vizează 429 de localități, iar unele județe riscă să piardă peste 20 de primării. Ministerul Dezvoltării estimează o economie anuală de 250 de milioane de lei, însă planul întâmpină o opoziție fermă din partea primarilor, în timp ce experții consideră impactul financiar nesemnificativ, iar eliminarea referendumurilor ridică probleme majore de legalitate.

România este administrată, în mare, după harta trasată în 1968. De atunci, țara a pierdut milioane de locuitori, satele s-au golit, iar economia s-a mutat în jurul marilor orașe. Structura primăriilor a rămas însă aproape neschimbată: 3.181 de unități administrativ-teritoriale, dintre care 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune, potrivit unui studiu publicat în octombrie de organizația Funky Citizens.

Guvernul condus de Luca Niculescu, învestit pe 20 octombrie, susținut de PSD și cu miniștri aproape exclusiv PSD, a anunțat că vrea să schimbe această hartă. Programul de guvernare vorbește despre „asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici”. La zece zile de la învestire, planul a devenit mai ambițios: comasarea va deveni obligatorie.

Calendarul reformei administrative prezentat de Ministerul Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat vineri, 30 octombrie, calendarul reformei la Palatul Victoria:

Etapa 1 – comasarea voluntară, până la 1 martie 2027. Vizează localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori. Comunele mai mari, de 2.000 sau 3.000 de locuitori, se pot comasa și ele, dacă vor. Fiecare primărie care dorește comasarea inițiază un referendum local prin hotărâre de consiliu local. Cei care acceptă primesc un program de investiții și facilități fiscale. Ministrul a vorbit despre un fond care să acopere taxele locale timp de 3–5 ani și despre scutiri de impozit pe clădiri, fără să dea sume.

Etapa 2 – comasarea obligatorie, după 1 martie 2027. „A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie”, a spus Stoica. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre posibilitatea ca reforma să treacă prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Întrebat de Adevărul dacă vor mai fi necesare referendumuri în această etapă, ministrul a răspuns: „Nu. Automat vor fi excepții de la referendum.”

Intrarea în vigoare: „La următoarele alegeri din 2028, ea va fi pusă în aplicare”, a declarat ministrul.

Ce rămâne în comunele desființate: potrivit ministrului, fiecare localitate comasată păstrează un birou cu un funcționar care să rezolve problemele locuitorilor. Concedierile nu vor fi generalizate, a mai spus Stoica, iar mulți angajați vor pleca prin pensionare.

Ce nu face încă parte din plan: județele. O eventuală reorganizare a lor necesită, spune ministrul, „o analiză mult mai profundă”. Stoica a recunoscut și că nu există deocamdată un plan detaliat privind pragurile de populație sau lista finală a localităților din etapa obligatorie.

Județele cele mai afectate de desființarea primăriilor mici

Ministerul Dezvoltării numără 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori, pe baza datelor privind populația din 2023. Ministrul a explicat că a ales un singur an de referință ca să evite confuziile, pentru că circulă și alte cifre, de 434 sau 466 de localități.

Cele mai afectate județe, potrivit datelor prezentate de ministru la Antena 3 CNN:

• Alba: 27 de localități
• Caraș-Severin: 26
• Hunedoara: 26
• Cluj: 25
• Mehedinți: 23
• Olt: 23
• Dolj: 21
• Teleorman: 20
• Arad: 18
• Buzău: 16

De ce susține Guvernul comasarea comunelor: argumentele economice și demografice

1. Multe comune nu se pot întreține singure. Potrivit studiului Funky Citizens, în 2025, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu își puteau plăti nici măcar salariile din venituri proprii. Doar 462 de primării, sub 15% din total, își acopereau din banii proprii salariile, bunurile și serviciile. Fostul premier Ilie Bolojan spunea în 2025 că cel puțin o treime dintre comune nu își pot plăti salariile din banii încasați de la cetățeni. Studiul subliniază și că o comună are nevoie de un aparat administrativ minim care costă cam la fel, indiferent dacă are 800 sau 5.000 de locuitori.
2. Populația scade aproape peste tot. Între 2016 și 2025, populația a scăzut în 2.490 de unități administrativ-teritoriale, aproape 8 din 10. În județul Teleorman, 96 din 97 de localități au pierdut locuitori. Localitățile care cresc se află, în proporție de 77%, la cel mult 35 de kilometri de un oraș reședință de județ.
3. Presiunea deficitului. România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,2% din PIB în 2026 la 5,1% în 2027, o ajustare estimată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la până la 1% din PIB, aproximativ 20 de miliarde de lei. Reforma administrației este una dintre măsurile cerute de mult timp și de agențiile de rating.
4. Primării mai mari, mai capabile. Susținătorii reformei spun că o primărie mai mare poate angaja specialiști, ca urbaniști, ingineri sau experți în fonduri europene, pe care o comună mică nu și-i permite. Ar putea astfel accesa mai ușor fonduri pentru investiții.

Motivele pentru care primarii și experții se opun desființării comunelor

1. Economia e prea mică. Ministrul estimează o economie de aproximativ 250 de milioane de lei pe an. Raportată la ajustarea de 20 de miliarde de lei de care are nevoie bugetul, suma e modestă. Elena Calistru, președinta Funky Citizens, numește economia „mărunțiș într-un deficit de 9%” și spune că probabil va fi mai mică decât cred oamenii. Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția, într-o analiză pentru Ziare.com, că negocierile, referendumurile, stimulentele și costurile de tranziție înseamnă că economiile ar apărea, în cel mai bun caz, spre finalul lui 2027.
2. „Dacă unești un sărac cu un sărac…”. „Dacă unești un sărac cu un sărac, ce avem? Un sărac și mai sărac”, avertizează Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) și primar al comunei Vulcana-Băi (Dâmbovița). Comasarea nu creează automat venituri. În unele județe, mai multe comune vecine sunt la fel de sărace.
3. Distanțele și lipsa transportului. Primarul comunei Roșcani (Iași), Ginovel Gheorghiu (PSD), a explicat pentru DeFapt.ro că o unire cu comuna Trifești i-ar obliga pe locuitori să parcurgă aproximativ 14 kilometri până la centrul administrativ, fără transport public, ceea ce i-ar afecta mai ales pe vârstnici. Roșcani a redevenit comună abia în 2004, după ce s-a desprins de Trifești.
4. Identitatea comunităților. Pentru primarul comunei Cucuteni (Iași), Pamfilică Brânză (PSD), localitatea, cunoscută în toată lumea pentru cultura arheologică Cucuteni, nu poate dispărea administrativ: „Nu cred că e ceva bun (…) ca localitatea Cucuteni să dispară. Este un brand de țară.”
5. Doar populația, criteriu insuficient. Mai mulți primari cer să se țină cont de distanțe, de relief, de transport și de specificul fiecărei comunități. „Fiecare caz trebuie tratat în parte”, spune Ilie Chitez, primarul comunei Bobicești și șeful filialei ACoR Olt.
6. Reorganizare fără investiții. Studiul Funky Citizens avertizează că o reorganizare fără investiții e doar o tăiere de costuri sub alt nume. Organizația propune ca reforma să urmărească în primul rând capacitatea administrativă, nu economiile bugetare.

Probleme juridice și tensiuni politice majore în interiorul PSD

Referendumul: obligatoriu sau nu? Legea referendumului (Legea nr. 3/2000) prevede, la articolul 13, că proiectele de lege privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se supun aprobării locuitorilor prin referendum local și că „în acest caz organizarea referendumului este obligatorie”. Și Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de România, cere ca modificările limitelor teritoriale să nu se facă fără consultarea prealabilă a comunităților locale, eventual prin referendum. Afirmația ministrului că, în etapa obligatorie, vor exista „excepții de la referendum” ar presupune deci modificarea legii. Riscul unor contestații, inclusiv la Curtea Constituțională, e real.

Voluntar sau obligatoriu? Programul de guvernare votat pe 20 octombrie vorbește despre comasarea „voluntară” a comunelor mici. Zece zile mai târziu, ministrul anunță o etapă obligatorie.

PSD contra propriilor primari. Multe dintre localitățile vizate sunt conduse de primari PSD, iar unii dintre ei sunt printre primii critici ai reformei propuse de propriul partid. Primarul Comunei Cucuteni spune că a aflat de intenția Guvernului din presă. Un primar PSD cu două decenii de mandat, citat anonim de Ora de Sibiu, spune că, dacă Guvernul insistă cu metoda aceasta, „o să ajungem să-l regretăm pe Bolojan”.

Cifrele care nu se potrivesc. Datele despre câte comune nu își pot plăti salariile diferă de la o sursă la alta: aproape o treime, potrivit lui Bolojan și Funky Citizens, sau aproximativ 63% dintre comune, într-o altă analiză. Diferențele țin, în principal, de ce cheltuieli sunt incluse. Iar numărul exact al localităților sub prag variază și el între 429 și 466, în funcție de sursa datelor despre populație.

Alternativa propusă de Asociația Comunelor din România

Asociația Comunelor din România nu respinge complet ideea de reformă, dar cere altă metodă. Ion Geară, primarul comunei Islaz și șeful filialei ACoR Teleorman, spune că micile comune „nu ar trebui desființate, ci reduse”, adică personalul tăiat „la strictul necesar”. ACoR a cerut consultări în fiecare județ cu primarii comunelor vizate și a înființat o ligă a comunelor cu sub 1.500 de locuitori. „Reforma trebuie făcută cu cap și pentru cetățeni”, spune Emil Drăghici.

Dan Cârlan, președintele sindicatului SCOR, avertizează că reforma „nu trebuie să fie doar un demers contabil”.

Modele europene și pașii următori până la alegerile din 2028

Comasarea comunelor nu e o idee nouă în Europa. Danemarca a redus, prin reforma din 2007, numărul municipalităților de la 271 la 98. Grecia, prin programul „Kallikratis” din 2011, a redus numărul municipalităților de la peste 1.000 la 325. În ambele cazuri, reforma a fost pregătită ani de zile și a fost însoțită de transferuri de competențe și resurse către noile autorități locale.

Ministrul Dezvoltării spune că propunerile vor fi prezentate în noiembrie. ACoR se întâlnește cu ministerul și anunță că vor urma și alte obiecții din partea comunelor. Până la 1 martie 2027, comunele care vor să se unească voluntar trebuie să organizeze referendumuri. Apoi, Guvernul va decide cum va arăta etapa obligatorie, care ar urma să intre în vigoare la alegerile locale din 2028.

sursă: stiripesurse.ro