Minoritățile, surpriza votului pentru Guvernul Mureșan: grupul care votează aproape întotdeauna pentru stabilitate refuză de această dată susținerea

Majoritatea deputaților din Grupul parlamentar al minorităților naționale nu intenționează să voteze Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, o poziționare neobișnuită pentru un grup parlamentar care, în ultimele decenii, a susținut frecvent formulele guvernamentale sau a evitat să se așeze explicit în tabăra opoziției.

Cei mai mulți dintre cei 17 deputați ai minorităților naționale, altele decât cea maghiară, ar fi refuzat să ofere sprijin Cabinetului Mureșan după discuțiile purtate în această săptămână cu premierul desemnat.

Motivul invocat ar fi proiectul susținut în special de PNL și USR privind reducerea numărului de parlamentari, până spre 300, reprezentanții minorităților temându-se că modificarea formulei de reprezentare parlamentară le-ar putea afecta mandatele. UDMR ar susține, potrivit acelorași informații, o reducere mai puțin amplă.

Informația este cu atât mai importantă cu cât Siegfried Mureșan anunțase încă de la începutul negocierilor că dorește discuții cu Grupul minorităților naționale după obținerea sprijinului PNL, USR și UDMR.

Un grup care a invocat constant „stabilitatea”

Poziționarea este rară în istoria recentă a Parlamentului. Chiar Varujan Pambuccian, liderul de lungă durată al Grupului minorităților naționale, explica în octombrie 2021 că grupul său a votat „în mod constant” pentru stabilitate.

„Până acum, grupul nostru parlamentar, în mod constant, a votat pentru stabilitate”, declara Pambuccian în plenul Parlamentului, cu ocazia votului asupra Cabinetului Dacian Cioloș.

Atunci, însă, minoritățile nu au avut o poziție unitară. Pambuccian anunța că deputații grupului vor avea vot liber: unii urmau să voteze pentru Guvernul Cioloș, iar alții să nu voteze deloc. Cabinetul propus de Cioloș nu a obținut învestitura.

Numai o lună mai târziu, odată cu formarea Guvernului Nicolae Ciucă, poziția minorităților s-a schimbat radical. Pambuccian declara că grupul urma să fie chiar una dintre componentele noii majorități și să participe „extrem de activ” la susținerea guvernării.

Precedentul Croitoru din 2009

Unul dintre cele mai clare precedente în care Grupul minorităților a refuzat să susțină un premier desemnat datează din 2009, în timpul crizei politice care a urmat căderii Guvernului Boc.

Președintele de atunci, Traian Băsescu, l-a desemnat premier pe Lucian Croitoru, în timp ce PSD, PNL, UDMR și minoritățile îl susțineau pe Klaus Iohannis.

După consultările din 20 octombrie 2009, reprezentanții minorităților i-au transmis lui Croitoru că nu îi acordă sprijinul și că rămân alături de propunerea Klaus Iohannis.

Înaintea votului, Pambuccian anunța o formulă chiar mai neobișnuită: deputații minorităților urmau să fie prezenți în sala de plen, dar să nu voteze deloc Cabinetul Croitoru, pentru a marca faptul că îl recunoșteau politic drept candidat pe Iohannis.

Guvernul Croitoru a fost în cele din urmă respins la 4 noiembrie 2009, cu 189 de voturi pentru și 250 împotrivă. Sursele din epocă diferă asupra modului în care au fost contabilizate efectiv opțiunile parlamentarilor minorităților, însă poziția politică a grupului fusese explicită: Cabinetul Croitoru nu beneficia de susținerea lor.

Tudose și Dăncilă: fără susținere unitară, dar nici opoziție în bloc

Au mai existat momente în care minoritățile nu au oferit unui guvern un cec în alb. În 2017, înaintea învestirii Cabinetului Mihai Tudose, Pambuccian anunța că grupul ar putea vota neunitar. La votul propriu-zis, parlamentarii minorităților au avut libertatea de a vota după propria opțiune.

O situație asemănătoare s-a înregistrat în ianuarie 2018, înaintea formării Guvernului Viorica Dăncilă. Pambuccian declara atunci că minoritățile nu făceau parte din majoritatea parlamentară și sublinia că, în legislatura începută în 2016, grupul nu avusese un protocol de susținere cu niciun guvern.

Diferența este că, în acele cazuri, grupul a preferat în general votul liber sau neutralitatea, nu o poziție majoritară explicită de refuz al sprijinului.

Miza celor 17 voturi

Tocmai de aceea, situația din jurul Cabinetului Mureșan iese din tiparul ultimelor decenii. Grupul minorităților a funcționat frecvent ca o zonă de sprijin parlamentar pentru guverne, în special atunci când voturile sale puteau contribui la construirea unei majorități stabile. Nu a fost însă obligat politic să susțină automat executivul, iar precedentele Croitoru și Cioloș arată că, în perioade de criză politică, a existat și opțiunea refuzului sau a votului liber.

În cazul Guvernului Mureșan, informațiile disponibile până în prezent indică însă că majoritatea celor 17 deputați nu este dispusă să acorde votul de încredere, ceea ce transformă grupul minorităților dintr-o rezervă tradițională de voturi pentru stabilitatea guvernamentală într-un obstacol suplimentar pentru premierul desemnat.

sursă: stiripesurse.ro