Germania propune un plan UE pentru a ocoli dreptul de veto al statelor membre

Un grup de state membre ale Uniunii Europene, condus de Germania, propune o reformă strategică a procesului de luare a deciziilor de politică externă la Bruxelles, menită să prevină blocajele cauzate de veto-ul unei singure țări. Planul adresat șefei diplomației europene, Kaja Kallas, îndeamnă guvernele să recurgă mai degrabă la abțineri constructive și la votul cu majoritate calificată, limitând totodată posibilitatea de a invoca motive de politică națională pentru a bloca inițiativele comune, scrie Euractiv

Odată cu dispariția veto-ului lui Viktor Orbán, un grup de țări din UE a propus un plan pentru a preveni pe viitor blocarea deciziilor de la Bruxelles de către o singură țară.

Germania conduce demersul pentru o utilizare mai largă a abținerilor și o interpretare mai creativă a tratatelor UE, potrivit unei ciorne a scrisorii adresate Kajei Kallas, consultată de Euractiv.

Berlinul pledează de mult timp pentru abolirea principiului prin care toate deciziile de politică externă, cum ar fi sancțiunile împotriva Rusiei, trebuie adoptate în unanimitate de toate cele 27 de state. Acest lucru le irită pe țările mai mici, care văd în unanimitate o posibilă colac de salvare.

„Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că această cultură a consensului stimulează acțiunea comună, în loc să o împiedice, altfel vom avea legitimitate, dar nu vom avea forță”, se arată în scrisoarea germană, susținută și de Olanda, Luxemburg și Franța.

Scrisoarea, care urmează să fie trimisă Kajei Kallas înaintea reuniunii miniștrilor de externe de miercuri, de la Wicklow, propune o utilizare mai frecventă a abținerilor constructive, a procedurilor existente cu majoritate calificată și limite mai stricte pentru guvernele care invocă obiecții legate de politica națională.

Apelurile de a solicita doar o majoritate calificată pentru adoptarea deciziilor de politică externă au luat amploare pe măsură ce guvernele UE se confruntă cu un mediu geopolitic tot mai instabil, alături de un număr tot mai mare de cazuri în care țări individuale s-au folosit de dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia deciziile UE.

Săptămâna trecută, Slovenia a împiedicat UE să emită o declarație comună prin care se critica decizia guvernului israelian de a diviza Cisiordania prin construirea de colonii în zona E1, așa cum este definită de dreptul internațional.

Ungaria, sub conducerea lui Orbán, și-a folosit în repetate rânduri pârghiile asupra deciziilor UE pentru a obține concesii, inclusiv garanții privind oleoductul Drujba. Sub Péter Magyar, Budapesta a blocat, de asemenea, progresele Ucrainei în procesul de extindere.

Acolo unde se aplică votul cu majoritate calificată (QMV) pentru o decizie de politică externă, țările recunosc că guvernele se pot opune din „motive vitale și explicite de politică națională”, dar cer ca aceste obiecții să fie clar justificate.

Țările ar trebui să evite să condiționeze chestiuni „fără o legătură substanțială între ele”, se menționează în scrisoare, și ar trebui să își exprime îngrijorările suficient de devreme pentru a permite timp pentru consultări și compromis.

sursă: Euractiv