Piedone: Istoria nu pleacă. Stă, se uită la noi și așteaptă să vadă dacă am învățat ceva

Istoria nu pleacă. Stă. Se uită la noi și așteaptă să vadă dacă am învățat ceva.

Îmi amintesc perfect imaginea aia din decembrie ’89. Elicopterul care se ridica de pe clădirea Comitetului Central. Ultima fugă a unui om căruia i se spusese tot. I se strigase. I se arătase în față realitatea. Și n-a vrut s-o vadă.

Mă uit azi la tine, Ilie Bolojan, și nu pot să nu mă gândesc că nici măcar șansa aia nu o ai. Nu există elicopter pe Palatul Victoria. Și, sincer, nici nu cred că te-ar salva.

Pentru că problema nu e cum pleci.

Problema e că refuzi să vezi de ce trebuie să pleci.

Îți spun oamenii. Îți spun zilnic. Îți spun și rapoartele, și graficele alea foarte dragi ție. Își spune frigul din case. Îți spun facturile pe care oamenii le întorc pe toate părțile. Își spun banii care nu mai țin o lună întreagă.

Douăzeci de zile trăite cu grijă. Zece zile trăite cu teamă.

Asta e România creată de tine, Ilie, după chipul și asemănarea ta!

Și tu vorbești despre responsabilitate. Despre stabilitate. Despre cât de bine știi tu ce trebuie făcut.

Uite că nu știi.

Pentru că dacă ai ști, ai vedea ce se întâmplă și jos.

Acolo unde începe să fiarbă.

Nu organizat. Nu politic. Nu cu pancarte.

Ci simplu. Uman. Periculos.

Când omul nu mai are, nu mai calculează.

Nu mai așteaptă.

Nu mai negociază.

Reacționează.

Așa a fost mereu. Așa va fi.

Și atunci să nu te întrebi de unde vine.

Vine din fiecare zi în care alegi să nu vezi.

Din fiecare decizie luată împotriva oamenilor.

Din fiecare explicație rece dată unui om care NU MAI POATE!

Și da, îți spun direct: fiecare lacrimă – a unui bătrân, a unui părinte, a unui copil care simte că ceva nu mai bine – începe să aibă o direcție.

Spre tine.

Nu pentru că ai vrut să faci rău.

Ci pentru că ai stat.

Și ai ținut de scaun. Din ”dragoste pentru români”. Așa ai spus! Asta nu dragoste, Ilie! Pare, mai degrabă viol!

Și știi care e diferența dintre un lider autentic și un om care se agață de funcție? Normal că nu!

Liderul pleacă atunci când vede că oamenii nu-l mai vor. Simplu, cu bun simț!

Celălalt… mai cere puțin.

Doar că „puținul” ăla, Ilie, pentru oamenii ăștia înseamnă tot.

Ilie, nu te acuz că vrei să faci rău, te acuz că bine nu ai făcut niciodată, peste tot ai distrus, ai adus sărăcia și deznădejdea în tot ce ai atins!

Nu ești făcut să fii lider! Nu știi să fii lider! Știi doar să trădezi și să minți!

Cu respect pentru toți românii,

Cristian Victor Popescu Piedone,

Președinte Partidul Naționalist Reformarea României Piedone – PNRR Piedone