Riscuri în execuția de infrastructură în 2026
Postat de Gold FM Radio pe 13 februarie 2026
În 2026, ce îți poate perturba un proiect de infrastructură chiar și atunci când planul pare „corect” pe hârtie? Unde apar, în practică, cele mai mari blocaje — la interfețe între specialități, la lucru sub trafic, la utilități, la teren și apă sau la calitatea documentată? Și, mai important, cum își construiește un antreprenor capacitatea de a livra predictibil în acest context?
Unul dintre cele mai mari riscuri în 2026 este „ruptura” între discipline: terasamente, structuri (pod/pasaj), scurgerea apelor, rețele, electrice. Unitip Global gestionează aceste interfețe prin capabilități solide de execuție în infrastructură rutieră și poduri, completate de realizarea rețelelor de canalizare pluvială și menajeră și de o coordonare atentă a fronturilor de lucru și a subcontractorilor. Riscul scade semnificativ atunci când detaliile de drenaj, colectare și evacuare sunt tratate corect în execuție și corelate cu platforma drumului și cu structurile, evitând soluțiile introduse târziu, care generează remedieri, întârzieri și costuri suplimentare.
O altă zonă cu impact direct asupra termenelor și siguranței este managementul traficului. Restricțiile, etapizarea și lucrul sub trafic cresc atât complexitatea operațională, cât și riscul HSE(probabilitatea ca, în timpul lucrărilor, să apară evenimente care afectează Siguranța traficului / a publicului, mediul). Un exemplu relevant din portofoliul public Unitip este proiectul „Centura ocolitoare tip autostradă, DN1–DN2, prelungirea Str. Erou Iancu Nicolae”, care include traversarea peste autostrada A3 – un context în care coordonarea operațiunilor, semnalizarea și controlul fronturilor de lucru devin determinante pentru ritm și pentru menținerea funcționalității rețelei pe durata execuției.
Dincolo de trafic, condițiile reale din teren rămân un factor decisiv. În 2026, „terenul real” poate devia semnificativ față de presupuneri, iar apa rămâne accelerator de degradare pentru platformă și structuri. De aceea, accentul pe lucrări durabile înseamnă: execuție corectă a stratificațiilor, controlul umidității/compactării și, mai ales, un sistem funcțional de scurgere a apelor și canalizare pluvială.
Pe proiectele mari, riscul financiar se mută frecvent în zona de rework: neconformități, refaceri, întârzieri la recepție. O abordare profesionistă cere proceduri QA/QC, puncte de control, încercări și documentație coerentă, astfel încât calitatea să fie verificabilă și repetabilă. În comunicarea sa, Unitip Global subliniază execuția conform standardelor și utilizarea de tehnologii și soluții moderne, orientate spre durabilitate și siguranță. Astfel, riscul de execuție nu mai este doar tehnic, ci și politico-reglementar: proiectele sunt livrate într-un cadru tot mai strict de conformare, în care documentația devine parte din „produsul” final. Din perspectiva calității în construcții, antreprenorii trebuie să respecte cerințele sistemului național (inclusiv obligațiile și responsabilitățile stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții) și mecanismele de verificare/ control al calității și expertizării tehnice (ex. HG nr. 925/1995). În paralel, pe lanțul de aprovizionare, crește presiunea pe utilizarea de produse conforme și trasabile, în acord cu Construction Products Regulation (EU) 305/2011 (CPR), care stabilește reguli armonizate pentru introducerea pe piață a produselor pentru construcții. Iar acolo unde finanțarea are componentă europeană (PNRR sau programe 2021–2027), cerințele de mediu și raportare devin și mai explicite: principiul DNSH („do no significant harm”), ancorat în taxonomia UE (art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852) și detaliat în ghidajul Comisiei Europene pentru finanțările din Mecanismul de Redresare și Reziliență/PNRR impune evaluări și justificări documentate privind impactul asupra obiectivelor de mediu.
În final, succesul în infrastructură în 2026 înseamnă controlul riscurilor „de sistem” (interfețe, trafic, teren și apă, aprovizionare, calitate, HSE) și respectarea strictă a cadrului de norme și documentație: QA/QC, trasabilitate, registre și „as-built” complet, conform cerințelor legale și, unde e cazul, celor europene (inclusiv DNSH). România își bazează ritmul de dezvoltare a infrastructurii pe antreprenori capabili să livreze predictibil în acest cadru, iar în această logică Unitip Global își menține predictibilitatea prin capabilități solide de execuție în drumuri și poduri, hidrotehnice și rețele pluvial/menajer, cu focus pe coordonare, calitate și siguranță în șantier.