„Geopolitica Noii Lumi”: Daria Gușă și Adrian Severin, despre Cărțile Anului 2025. Episodul 2 – Analiza loviturii de stat din România. Strategii globale de construcție a noii lumi și a Noii Ordini Mondiale

Autor: Oana-Medeea Groza

Într-o ediție specială a emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, ultima din acest an, difuzată de Radio Gold FM, Daria Gușă și Adrian Severin au prezentat cărțile anului 2025. Într-un prim episod, cei doi geopoliticieni și-au prezentat cele mai recente volume lansate, „România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale” (autor Adrian Severin) și „Barometrul puterii geopolitice și Noua Ordine Mondială” (autoare Daria Gușă), conținutul cărților și importanța studiilor cuprinse de acestea în actualul context global. Astăzi, cei doi analiști și geopoliticieni au prezentat, fiecare, câte două cărți, pe care le consideră marcante pentru momentul geopolitic actual.

Bruno Maçães – World Builders / Constructorii lumii. Tehnologie și noua geopolitică

Bruno Maçães este fost Ministru pentru Afaceri Europene al Portugaliei și a scris mai multe cărți, printre care: „Geopolitics for the End Time. From the Pandemic to the Climate Crisis”, „Dawn of Eurasia. On the Trail of the New World Order”, „Belt and Road: A Chinese World Order”, „History Has Begun. The Birth of a New America”.

Daria Gușă prezintă cartea propusă ca fiind foarte interesantă pentru că Maçães este dintr-o zonă foarte practică, dar și teoretică. „Analizează și prin prisma studiilor sale la Harvard, dar și prin prisma poziției sale în politica europeană și pune o întrebare foarte simplă în această carte, dar este o întrebare diferită de cele care au fost puse până acum: dacă geopolitica nu mai este lupta pentru controlul teritoriului, ci lupta pentru crearea teritoriului. Asta vede el prin noua tehnologie și are această idee de world building, de construcție de lumi, care e inspirată de sociologul german Heinrich Popitz, care spune că atunci când modifici mediul înconjurător, chit că construiești drumuri și infrastructură sau platforme și rețele online, nu exerciți doar putere asupra naturii, ci putere și asupra tuturor oamenilor, pentru că oamenii sunt obligați să trăiască în lumea pe care ai proiectat-o tu. Și atunci, în noua geopolitică, este lumea pentru cine controlează și cine creează noile rețele. Autorul a structurat cartea foarte interesant, în jurul a patru ani: 2018, unde vorbește despre războiul tehnologic dintre SUA și China și despre partea de semiconductoare și chip-uri, unde ajunge la concluzia că retorica piețelor libele ascunde o infrastructură construită în jurul puterii americane (aici ne uităm și la tehnologie și la partea financiară) și că globalizarea tehnologică neutră, multipolară de fapt nu a existat niciodată, ci era generată de SUA; în a doua parte se uită la anul 2020, unde vede pandemia ca un moment de reset simbolic, pentru că, prin faptul că s-au închis toate economiile, zborurile, s-au reorganizat toate lanțurile de aprovizionare, s-a arătat că economia globală este un fel de program care poate fi pornit sau oprit prin aceste noi metode de control digital; după aceea, în 2022, se uită la războiul din Ucraina, ca un război între două sisteme de lume – sistemul condus de SUA cu dolar, SWIFT, control tehnologic asupra diferitelor aplicații, și blocul informare, Rusia-China, care este de realiniere, care încearcă să creeze alternative la această lume tehnologică americană, pentru că s-a ajuns la concluzia că americanii controlează prea mult (vedem și cu aliații lor că Ucraina nu are acces la anumite tehnologii militare, de exemplu, doar pentru că americanii nu vor acest lucru); în capitolul 2024 se uită și la acest scenariu cu schimbarea climatică și cu ideologia Net Zero și la Antropocene, adică Planeta ca obiect de inginerie – el spune că, de fapt, această idee de Net Zero nu înseamnă vreo împăcare cu natura cum ni se prezintă, ci o rupere totală de natură; el crede că totul vrea să fie mutat de către elitele globale într-o lume virtuală, pentru a proteja mediul, vor veni cu această scuză de schimbare climatică și totul va fi mutat într-un fel de Metaverse”, a prezentat Daria Gușă structura cărții și ideile principale ale acesteia.

Acest Metaverse va fi soluția geopolitică propusă în fața crizelor demografice și climatice, iar puterea viitorului va aparține celui care va putea să controleze inclusiv lumea emulată în acest Metaverse. Adrian Severin a subliniat importanța înțelegerii lumii în mișcare și continuă schimbare și a explicat faptul că această virtualitate și aparențele create de ea modelează și realitatea, existând marele risc al alunecării într-o lume fictivă, a post-adevărului, ceea ce experimentăm deja în societatea actuală.

Dan Tomozei – Anatomia loviturii de stat

O temă actuală și foarte dureroasă pentru români este cea legată de alegerile prezidențiale anulate în 2024 și fraudate în 2025, cu rezultatul pe care astăzi îl cunoaștem foarte bine. Cu această traumă națională în minte, profesorul Adrian Severin a propus cartea lui Dan Tomozei, „Anatomia loviturii de stat”, ce are o copertă neagră, simplă, semn al doliului național pentru democrația deja îngropată demult. Dan Tomozei este la origine un ziarist de investigație din Sibiu, care, după o experiență vastă în România, s-a dus să facă jurnalism de foarte bună calitate în China, conducând secția de limbă română a radio-ului și telefilmului chineze. „Acolo am văzut personal că a reușit prin analizele lui, prin observațiile lui, prin jurnalismul lui să se impună atât de mult, încât este solicitat la diverse dezbateri care au loc la cel mai înalt nivel al conducerii politice chineze”, îl prezintă Adrian Severin pe autorul Dan Tomozei.

„Și avem această carte, în care autorul Dan Tomozei începe să facă exact cum spune titlul, să disece firul evenimentelor petrecute din decembrie 2024 și să înțeleagă ce s-a întâmplat atunci și ajunge la concluzia că a fost vorba despre o lovitură de stat. Cartea are o prefață scrisă de Ion Cristoiu și autorul, Dan Tomozei, m-a rugat să scriu un Cuvânt înainte. Am scris un Cuvânt înainte destul de amplu, în care arăt, în consonanță cu ceea ce revelează cartea, că avem de-a face cu o lovitură de stat de gradul 5, pentru că nu este vorba doar despre o acțiune a unui grup de putere care încearcă să-și impună voința; e un grup minoritar raportat la întreaga populație a țării, dar majoritar raportat la instituțiile statului. Dacă ar fi fost un simplu grup minoritar, am spune că e o lovitură de stat de gradul I, simplă, obișnuită; dar întrucât această lovitură este dată chiar de deținătorii puterii în stat, care sunt legitimi în deținerea puterii, dar care folosesc ilegitim o putere la care au ajuns, pe care au acumulat-o legitim, spre a transforma acea putere dintr-un instrument în atingerea unui interes comun, un interes social, într-un instrument necesar în atingerea intereselor lor de grup, vorbim de o lovitură de gradul 5, continuată.

Deci anatomia, disecarea acestei lovituri de stat conduce la această concluzie: avem de-a face nu cu o acțiune în forță simplă, ci cu una extrem de complexă, care și întrunește elemente de violență materială cu elemente de violență morală, psihologică, mai greu de pipăit, dar foarte puternic resimțite. Este extrem de importantă această idee și, printre altele, aș spune că Dan Tomozei a reușit să stea de vorbă cu reprezentanții ambelor tabere sau cu ambii candidați care au fost afectați personal direct de anularea alegerilor în decembrie 2024, adică cu Elena Lasconi și cu Călin Georgescu. Deci nu e un georgist, cum se spune acum, și niciun lasconian. Nu este un userist sau un independentist, nu este un globalist sau un suveranist. El este omul care încearcă să găsească explicații vorbind cu toți de pe o poziție neutră. Și, într-adevăr, ceea ce află de la unii și de la alții este foarte interesant, nu atât declarațiile lor fiind interesante, ci ceea ce rezultă, ceea ce se poate înțelege din aceste declarații.”, prezintă Adrian Severin conținutul cărții recomandate.

Această lovitură de stat nu a dorit doar să înlocuiască o conducere care ar fi fost legitimă cu o conducere ilegitimă, ci să înlocuiască întregul sistem democratic constituțional. Adrian Severin susține că este vorba de o lovitură de stat de gradul 5, pentru că a fost organizată de un grup legitim de putere, pentru că s-a dat în formă continuată, pentru că a atentat la ordinea constituțională a țării și la substanța democrației românești, și pentru că are tentacule sau rădăcini în afara țării, implicând un grup transnațional. Volumul lui Dan Tomozei este o carte de analiză, care încearcă să realizeze un diagnostic corect, iar diagnosticul nu este sursă de optimism, pentru că știm cauzele, dar deocamdată mai trebuie să căutăm medicamentul, tratamentul, spune Adrian Severin.

Robert Turcescu – Înapoi la turul doi

În aceeași linie și pe același subiect, Adrian Severin a propus și volumul lansat de jurnalistul Robert Turcescu, „Înapoi la turul doi”, ce cuprinde dialoguri despre lovitura de stat din 2024.

„Această carte este o carte de 8 dialoguri despre lovitura de stat, acesta este și subtitlul cărții lui Robert Turcescu. Și, într-adevăr, este vorba despre mai multe persoane și personalități care dau interviuri, dar interviurile acestea nu sunt pur și simplu niște dialoguri separate. În primul rând, ceea ce pot să spun, pentru că sunt și eu unul dintre cei care am avut acest dialog cu autorul, cu Robert Turcescu, nu este acel tip de interviu în care primești întrebările în scris și astăzi mai răspunzi la o întrebare, mâine, când mai ai timp, mai răspunzi la alta, peste două luni le trimiți autorului și el le mai perie puțin stilistic și le lasă acolo. El a avut o idee, încercând, de asemenea, să facă un tablou al realității loviturii de stat, și a discutat cu persoane care a socotit că pot aduce idei utile, dar în acest cadru pe care el l-a gândit.

Este foarte interesantă contribuția lui Toni Greblă, pentru că el nu este doar un om care a privit spectacolul, ci este un om care a jucat în această piesă și care a fost și sancționat pentru că a jucat corect în această piesă și ne-a putut vorbi din interior. Călin Georgescu este una dintre victimele procesului și e interesantă perspectiva lui. Nu înseamnă că perspectiva vreunuia dintre aceștia este marele adevăr, ci că adevărul se compune prin agregarea, prin asocierea, prin articularea tuturor acestor contribuții. Ne aflăm în fața unor piese dintr-un puzzle și, punând cap la cap aceste piese, putem să ne apropiem de adevăr. Sigur, titlul Înapoi la turul doi este o metaforă, nu ca să ne întoarcem la turul 2 și să-i votăm pe cei care au fost atunci candidați în turul 2, dar să ne întoarcem la acel moment istoric pentru a înțelege ceea ce s-a întâmplat. Încă nu putem să trecem ușor fără să înțelegem această istorie, întrucât dacă nu o înțelegem așa, printr-o analiză foarte lucidă, ajungem să înghițim narativele propagandei.”

Dr. Adrian Severin consideră că anomaliile românești au dat o formă unui proces geopolitic planificat în centre de putere mult mai relevante decât România. De multă vreme alegerile nu mai sunt libere, nu mai sunt corecte. În România, de multă vreme, liderii sunt puși prin lucrarea unor puteri străine; uneori ei rezultă din confruntarea între puterile străine. „Mergând din ciclu în ciclu și având conducători tot mai tembeli, s-a ajuns la cei de acum, care nu au fost în stare să fure alegerile fără să se vadă. S-au împiedicat între ei. Erau toate planurile făcute, dar cu generalul Ciucă, cu domnul Ciolacu, cu ăștia, treaba s-a stricat complet și atunci, față de situația disperată că ajunge la putere cineva nu neapărat valoros sau periculos, dar care nu era din plan, nu era din poveste, s-a zis să dați cu mâna peste tabla de șah și aruncați piesele afară, să luăm jocul de la început!”, a punctat Adrian Severin. Această fraudare a fost un șoc ce a distrus coeziunea națională, pentru că cetățenii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului. El subliniază că atunci când încrederea dispare, statul devine „anomic la bază” și „distopic la vârf”, adică nu mai funcționează nici în relația cu cetățenii, nici în ordinea constituțională. „Statul nostru este cu adevărat un stat eșuat. Nu cred că se mai poate nega acest lucru”, a concluzionat analistul.

Edward Fishman – Chokepoints. Puterea americană în era războiului economic

„Și această carte mi se pare interesantă, mai ales prin prisma acestei mari dezbateri care are loc la nivel mondial și toate emisiunile în care mai mergem și noi, dacă sunt bune sau nu sancțiunile lui Donald Trump. Și acest Edward Fishman este un om care a lucrat și în Trezoreria SUA și în Departamentul de Stat pe această parte de sancțiuni și politică economică externă. Cartea lui pornește de la o premisă foarte simplă: puterea americană nu se bazează doar pe partea militară, ci și pe faptul că mare parte din comerțul global trece prin aceste puncte de strangulare sau noduri pe care Washington le poate închide. Astăzi nu mai sunt doar strâmtorile, deși și ele sunt importante, ci sunt și dolarul, și sistemul SWIFT, și marile companii de asigurări maritime, și controlul tehnologic asupra diferitelor aplicații. Toate acestea sunt puncte de strangulare (chokepoints) prin care Statele Unite pot exercita o putere enormă asupra economiei globale. Cartea arată cum aceste mecanisme de control economic devin instrumente geopolitice la fel de decisive ca armata sau alianțele militare, și cum sancțiunile sau blocajele financiare pot remodela echilibrul de putere la nivel mondial.”, a descris Daria Gușă cartea propusă spre lectură și analiză.

Cartea explică, prin trei mari cazuri, Iran, Rusia și China, cum folosesc americanii toate aceste arme și toate aceste „puncte de strangulare”. Autorul începe cu Iranul, care spune că este cea mai spectaculoasă demonstrație a acestui nou tip de sancțiuni și de puncte de strangulare. De exemplu, și când ONU și SUA aprobau doar rezoluții împotriva Iranului, Iranul a reușit să găsească alte bănci mai obscure, asiatice, mai greu de controlat, și Stuart Levy, un tehnocrat american care a fost șeful pe sancțiuni la Trezorerie sub Bush și Obama (pentru că nu Trump a inventat sancțiunile primul), începe să călătorească prin toate capitalele financiare ale lumii și toate băncile care aveau o expunere pe Iran sau acționau în Iran, le amenința că vor fi nu doar amendate, ci vor fi complet excluse din sistemul dolarului dacă mențin orice legătură cu Iranul. Deși pe hârtie nu erau sancțiuni legale, acest tip de amenințări foarte targetate au distrus Iranul care a fost izolat complet.

Situația Cubei confirmă aceeași logică. Deși embargoul impus de Statele Unite a provocat suferințe profunde și izolarea țării, regimul nu a cedat. Cuba a supraviețuit, chiar dacă în condiții dificile, iar sancțiunile nu au dus la schimbarea politică dorită. Istoria oferă și alte exemple similare: Napoleon I a încercat un embargo împotriva Angliei, dar rezultatul a fost același, măsura nu și-a atins scopul strategic. Astfel, sancțiunile economice se dovedesc mai degrabă un instrument de presiune simbolică decât unul eficient.

Cel mai complex caz este cel al Chinei, după evenimentele din Piața Tiananmen. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni tehnologice, interzicând exportul de tehnologii avansate către Beijing. În loc să fie slăbită, China a răspuns prin dezvoltarea proprie, uneori prin subtilizarea de secrete economice, ajungând rapid la niveluri tehnologice comparabile sau chiar superioare celor occidentale. În loc să frâneze progresul, sancțiunile au accelerat independența tehnologică a Chinei și au redus influența Europei și a SUA, care au pierdut oportunitatea de cooperare și de menținere a echilibrului de putere.

Privite împreună, aceste trei exemple arată că sancțiunile economice nu reușesc să atingă țintele politice sau strategice, ci provoacă în primul rând suferință populației civile. Statele vizate se adaptează, își întăresc rezistența și uneori își accelerează dezvoltarea independentă. În același timp, inițiatorii sancțiunilor ajung să sufere și ei, prin ruperea lanțurilor de interdependență și prin pierderea avantajelor economice. Concluzia generală este că sancțiunile, departe de a fi un instrument de control eficient, devin un factor de fragmentare globală și de amplificare a conflictelor, cu efecte negative atât pentru cei vizați, cât și pentru cei care le impun. Este o trinitate imposibilă în ordinea economică globală pe care orice țară încearcă să o obțină, dar care este imposibilă, pentru că nu poți avea în același timp o globalizare total deschisă fără fricțiuni majore, o securitate națională maximă și utilizarea frecventă a acestor puncte de strangulare sau a acestor sancțiuni împotriva altor state. De fapt, toate aceste sancțiuni economice sunt acte de război, în plan economic, și se dovedesc a fi ineficiente, după cum a demonstrat Adrian Severin.

Emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, poate fi urmărită lunar, vinerea, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro