România, cimitir pe două roți electrice

Autor: Jessie Baneș

Două tragedii recente arată cât de nepregătită este România pentru epoca trotinetelor electrice. Ieri, la Piatra Neamț, un adolescent de 15 ani și-a pierdut viața după ce a căzut de pe trotinetă. La București, luna trecută o femeie a fost ucisă pe trecerea de pietoni de un tânăr pe trotinetă. Două destine frânte, două familii distruse. Și totuși, statul tace.

Nu vorbim despre accidente inevitabile. Vorbim despre nepăsare, vid legislativ și infrastructură deficitară sau chiar inexistentă. În România, trotinetă electrică înseamnă libertate absolută: nu există reguli clare, nu există controale, nu există responsabilitate. Poți merge fără cască, fără asigurare, pe trotuar, pe trecerea de pietoni, printre mașini – și când lovești sau omori pe cineva, legea bâjbâie în aplicarea pedepsei.

România vs. Uniunea Europeană

În Italia, căștile sunt obligatorii, trotinetele trebuie asigurate și înmatriculate. În alte state UE, există limite clare de viteză, zone interzise, piste special amenajate.

Finlanda a interzis utilizarea trotinetelor de către copiii sub 15 ani, cere licenţe autorităţilor locale pentru operatorii de trotinete sharing, limitează viteza la 25 km/h şi impune aceleaşi limite de alcoolemie ca pentru şoferi. 

În Belgia, viteza maximă permisă este de 25 km/h, trotinetele trebuie să folosească pistele de bicicletă când există, iar circulaţia pe trotuare este interzisă, iar pentru încălcări se aplică amenzi de zeci sau sute de euro.

Conform datelor Poliției Române, doar în primele șapte luni ale lui 2025, au fost raportate 1.525 de accidente în care au fost implicate trotinete electrice – o creştere semnificativă faţă de cele 1.320 de accidente în tot anul 2024. Din aceste accidente, au rezultat 7 decese şi 1.618 răniţi în perioada ianuarie-iulie 2025, comparativ cu 9 decese şi 1.353 răniţi pe parcursul întregului an 2024. 

În Bucureşti, doar în primele şase-şapte luni din 2025 au avut loc peste 140 de accidente cu trotinete, dintre care aproximativ 30 au fost grave: 1 persoană decedată şi peste 25 de persoane rănite grav. 

Nu infrastructura e singura problemă, ci și mentalitatea: trotinetele sunt tratate ca niște jucării, nu ca vehicule pe două roți. Copiii le conduc pe străzi aglomerate, adulții le folosesc ca pe scurtături prin mulțime, iar poliția închide ochii. Rezultatul? Morți și răniți pe bandă rulantă.

Ce trebuie făcut?

• Vârstă minimă și cască obligatorie – fără excepție.
• Asigurare și identificare – să știe victima cine răspunde când e rănită sau ucisă.
• Piste dedicate și interdicție pe trotuare – pietonii nu trebuie să fie ținte umane.
• Amenzi și confiscare – abaterile repetate trebuie sancționate dur, nu cu o atenționare.
• Campanii de educație – nu doar pentru utilizatori, ci și pentru părinți, care își lasă copiii pe străzi cu trotinete electrice.

Deși tragediile se repetă, România rămâne în faza de jumătăți de măsură. Proiecte au existat: RCA obligatoriu pentru trotinete, cască de protecție pentru toți utilizatorii, vârstă minimă de 16 ani, chiar și test de legislație rutieră la închiriere. Toate sună bine pe hârtie. În realitate, însă, au rămas blocate în Parlament. Casca obligatorie? Scoasă din schemă pentru cei care folosesc trotinete în regim de sharing. RCA? Încă neclar ce vehicule intră și cum se verifică. Interdicția pe trotuare? Frumos scrisă, dar imposibil de aplicat acolo unde pistele lipsesc.

România nu suferă de lipsă de idei, ci de lipsă de curaj și consecvență. Și până când autoritățile nu vor trece de la proiecte la aplicare, fiecare trotineta de pe stradă rămâne un mare pericol.

Dacă nu ne trezim, vom continua să numărăm morții. Și fiecare nouă cruce pe marginea drumului va fi și dovada unei crime prin indolență.