Iohannis vizează de fapt postul de comisar european pentru Apărare nu pe cel de sef al NATO

Unul dintre subiectele de la summitul UE de la Bruxelles de acum o săptămână a fost lăsat în afara atenției opiniei publice deși este important.

Subiectul cheie a fost legat de politica de apărare, liderii europeni dând un semnal clar de sprijin pentru industria de apărare a Uniunii. Ei au insistat ca Banca Europeană de Investiții să fie mai flexibilă în politica sa de creditare a companiilor de apărare. Până acum, ea a văzut riscuri serioase în astfel de investiții. În același timp, șefii de stat nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la problema finanțării europene comune a armelor pentru Ucraina. O posibilă opțiune discutată a fost ca acest lucru să se întâmple printr-un nou împrumut al UE. Cu toate acestea, un lucru a fost sigur – pentru prima dată, alegerile vor avea loc în timp de război, iar apărarea va fi o temă centrală.

Ceea ce nu a fost făcut public este faza avansată a negocierilor pentru pozițiile din următorul mandat. Că Ursula von der Leyen va reveni la cârma Comisiei Europene a fost clar pentru toți de la masa ovală din Consiliu. Este foarte probabil ca Roberta Metsola să obțină din nou sprijin pentru a conduce Parlamentul European. Și cărțile pentru portofoliile celor mai influenți comisari europeni sunt deja pe masă. În acest stadiu, noul resort cheie pentru apărare are șanse mari să ajungă în Europa de Est, împărtășesc două surse independente și bine informate de la Bruxelles.

La Bruxelles s-a discutat că noul comisar pentru apărare ar trebui să fie într-una dintre țările cele mai apropiate de front – România sau Polonia. Initial s-a nominalizat si Bulgaria, insa varianta a fost destul de repede abandonata. Au existat, insa, zvonuri că președintele român Iohannis, care are apetit pentru cea mai înaltă poziție din NATO, își folosește campania de secretar general pentru a obține un loc mai înalt în noul mandat al UE.

Înființarea în România a celei mai mari baze NATO din Europa, care este estimată la 2,5 miliarde de euro, este și acesta un pas în această direcție. Țara alocă 2,5% din PIB pentru apărare (deși anul trecut a reușit să cheltuiască doar 1,6% din ceea ce era planificat). Mandatul lui Iohannis de președinte expiră însă după repartizarea oficială a posturilor în UE, iar acest lucru îi reduce șansele.

În același timp, și Polonia pare o alegere logică pentru apărare. Investea deja 2,4% din PIB în apărare, înainte de războiul din 2022, fiind a treia în NATO, după SUA și Grecia. În acest moment, Polonia alocă mai mult de 4% din PIB, iar scopul său este crearea celei mai mari armate terestre din Europa. Pe de altă parte, pozițiile radicale față de Rusia, precum și dificultățile cu care se confruntă în prezent premierul Donald Tusk pentru a promova reformele necesare în țară destabilizează eforturile de a se reveni la statul de drept și de a se reduce șansele pentru postul european.

De ce este important postul de comisar european pentru apărare? Este o regulă nerostită în UE că fiecare țară tinde spre un sector care este, de asemenea, important pentru ea. De exemplu, România a administrat dezvoltare regională și banii de coeziune în 2014 – 2019, prin Corina Crețu, iar în prezent deține politica de transport (2019 – 2024), prin Adina Vălean. Nu întâmplător țara a început să construiască autostrăzi și căi ferate în ultimul deceniu și a primit recent permisiunea pentru un nou pod peste Dunăre lângă Ruse. Polonia, la rândul ei, deține agricultura în acest moment, iar Janusz Wojciechowski a fost printre inițiatorii unui grant pentru producătorii agricoli în regiune după începerea războiului din Ucraina.

sursă: ziuanews.ro