Croația și Muntenegru acuză Serbia că reînvie naționalismul care a dus zona în război

În cadrul emisiunii „Lumea-i cum este”, realizată de Roxana Istudor la Gold FM, a fost trecută în revistă criza de comunicare înregistrată între anumite state din Balcani și acuzațiile diverse pe care și le aduc reciproc politicieni de vârf din aceste țări.

Președinții croat și muntenegrean, Zoran Milanovic și Milo Djukanovic, au acuzat Serbia că a reînviat naționalismul din anii ’90, care a târât regiunea în război. Djukanovic susține că „identitatea civică și laică a Muntenegrului este atacată de servilismul actualului guvern muntenegrean față de centrele naționalismului sârb din Belgrad” și îl acuză în presă pe președintele sârb de intervenție în țările vecine, invocând nevoia de a proteja drepturile presupuse pe cale de dispariție ale sârbilor din regiune.

De partea cealaltă, Aleksandar Vucic afirmă că Djukanovic dorește un Muntenegru fără sârbi și Biserica Ortodoxă Sârbă. La rândul său, președintele Milanovic a criticat sărbătorirea noii „zile naționale a unității și pavilionului” sârbesc, care a fost sărbătorită de sârbi în aproape toate țările din regiune, cu fluturarea steagurilor sârbe. „Aici au început problemele, la comportamentul provocator într-o zonă în care sârbii sunt o minoritate”, a spus Milanovic.

De altfel, schimburile de replici la nivel foarte înalt includ și Biserica. Președintele Djukanovic, acuză inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă că încearcă să destabilizeze Muntenegru, prin intermediul Belgradului, care nu a renunțat la visul „Serbiei Mari”.

Doar că, într-un fel, istoria se repetă – în 2016, Croația era singurul stat membru care se opunea deschiderii unuia dintre capitolele de negociere de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană pentru că statul sârb… nu respecta drepturile minorității croate. Premier la acel moment, actualul președinte Aleksandar Vucic s-a înfuriat: „Nu vom tolera șantajul și nu vom implora”. În paranteză fie spus, deși s-a opus și ea cu un deceniu în urmă, într-un fel de joc diplomatic care nu i-a adus nimic, România considera la acel moment că Serbia se comportă corect cu minoritatea românească… Doar că nu cu mult timp în urmă, europarlamentarul Eugen Tomac, fost șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a constatat că Serbia nu respectă nici acum protocolul bilateral cu România privind protecția minorităților naționale.