Papa Francisc – un papă ecologist care a militat pentru drepturile comunității LGBTQ+ și ale migranților

Primul papă latino-american din istorie, Papa Francisc a încercat să transforme Biserica Catolică printr-un mesaj de compasiune, justiție socială și simplitate personală. A militat pentru drepturile migranților și ale persoanelor LGBTQ+, a criticat un sistem economic global pe care l-a numit „structural pervers” și a promovat grija pentru mediu ca parte esențială a credinței creștine. În ciuda acestor inițiative, pontificatul său a fost adesea contestat, întâmpinând opoziție din partea conservatorilor și fiind marcat de controverse legate de gestionarea abuzurilor sexuale în Biserică, scrie France24

Papa Francisc, primul suveran pontif latino-american din istorie, a fost un avocat al drepturilor migranților și ale comunității LGBTQ+ și a criticat un sistem economic global „structural pervers” care exploatează săracii. Totuși, viziunile sale progresiste au fost adesea divizive și i-au înstrăinat pe tradiționaliști.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut la 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina, într-o familie de imigranți italieni, fiind cel mai mare dintre cei cinci copii. A fost hirotonit preot iezuit în 1969 și a condus ordinul în Argentina în timpul dictaturii militare sângeroase din perioada 1976–1983. A devenit arhiepiscop de Buenos Aires în 1998 și a fost ridicat la rangul de cardinal în 2001 de Sfântul Ioan Paul al II-lea. A fost ales al 266-lea papă pe 13 martie 2013, la al cincilea tur de scrutin.

Papa Francisc a fost primul papă originar din Americi, primul membru al ordinului iezuit ales suveran pontif, primul care a purtat numele Francisc – inspirat de Sfântul Francisc din Assisi – și primul care a vizitat Irakul, unde s-a întâlnit în 2021 cu cel mai înalt cleric musulman șiit din țară.

Viață modestă și apropiere de cei marginalizați

Ca arhiepiscop de Buenos Aires, Francisc a dus o viață simplă, renunțând la privilegiile de care se bucuraseră predecesorii săi: mergea cu autobuzul, își gătea singur și vizita frecvent cartierele sărace. Această modestie a continuat și după alegerea sa ca papă, simbolizată de numele său inspirat de sfântul cunoscut pentru simplitatea personală. A locuit în hotelul Vaticanului în locul Palatului Apostolic, a purtat vechii pantofi ortopedici în locul pantofilor roșii papali și a ales mașini mici pentru deplasări, dând un exemplu clerului.

Apărător al migranților și al incluziunii

Apărarea migranților a fost una dintre prioritățile sale. Prima sa călătorie în afara Romei, în 2013, a fost pe insula siciliană Lampedusa, pentru a se întâlni cu migranți nou-sosiți. A condamnat atunci „globalizarea indiferenței” față de refugiați. În 2016, a rostit rugăciuni la granița dintre SUA și Mexic pentru migranții decedați, iar în timpul unei vizite într-o tabără de refugiați din Lesbos, Grecia, a adus cu el la Roma 12 musulmani sirieni. Aceste gesturi l-au pus în contradicție cu politicile SUA și ale Europei. În același an, a declarat despre candidatul Donald Trump că „oricine construiește ziduri pentru a ține migranții afară nu este creștin”.

Deschidere față de comunitatea LGBTQ+

Încă de la începutul pontificatului său, Francisc a adoptat o atitudine mai deschisă față de persoanele LGBTQ+. Întrebat despre un preot gay, a răspuns: „Cine sunt eu să judec?”. Într-un interviu acordat Associated Press în 2023, a afirmat că „a fi homosexual nu este o crimă”, iar ulterior a aprobat binecuvântările pentru cuplurile de același sex, cu condiția să nu semene cu o căsătorie religioasă.

Un papă ecologist și critic al inechității

Francisc a fost primul papă care a folosit date științifice într-un document major al Bisericii și a făcut din grija pentru creația lui Dumnezeu o marcă a pontificatului său. În 2015, în enciclica „Laudato si’” („Lăudat fii”), a cerut o revoluție culturală pentru a corecta un sistem economic global „structural pervers”, care exploatează săracii și a transformat Pământul „într-un imens morman de gunoi”. Totuși, și alți papi înaintea sa au făcut apeluri pentru protejarea mediului.

Controverse legate de abuzurile sexuale

Cel mai mare scandal al pontificatului său a avut loc în 2018, când a luat apărarea unui episcop chilian acuzat de complicitate în cazuri de abuz sexual, discreditând victimele. După ce și-a recunoscut greșeala, i-a invitat la Vatican și și-a cerut scuze personal. A convocat întreaga conferință episcopală din Chile la Roma și le-a cerut tuturor să demisioneze. În 2019, a organizat un summit despre abuzurile sexuale în cadrul ierarhiei catolice și a transmis un semnal puternic prin excluderea din cler a fostului cardinal american Theodore McCarrick. De asemenea, a eliminat secretul pontifical în cazurile de abuz și a introdus reguli noi pentru investigarea episcopilor acuzați. Totuși, unele cazuri de profil înalt au ridicat semne de întrebare privind reacția sa.

Oponență conservatoare și acuzații de erezie

În primii ani ai pontificatului, criticii săi aveau o alternativă vie în persoana Papei Benedict al XVI-lea, retras dar prezent în Vatican, fapt ce a amplificat opoziția conservatoare față de reformele lui Francisc. Unii l-au acuzat de erezie după ce a deschis, în 2016, posibilitatea ca persoanele divorțate și recăsătorite civil să primească Împărtășania. În 2018, arhiepiscopul Carlo Maria Viganò, fost nunțiu apostolic în SUA, a publicat o scrisoare acuzatoare în care susținea că oficiali ai Vaticanului au acoperit timp de două decenii abuzurile lui McCarrick și i-a cerut Papei Francisc să demisioneze.

După ce și-a intensificat atacurile și a atras o comunitate proprie de susținători, Viganò a fost excomunicat de Vatican în 2024 pentru schismă.

sursă: France24