Blog

ZIC ZAC de neratat

Am fost la ZIC ZAC in seara asta.
“Un spectacol de Andrea Gavriliu, rezemată de Ștefan Lupu” am citit noi pe afis, ne-a si invitat o buna prietena si atunci am zis, hai ca n-om muri o seara in oras.
Cam cu lene in pasi si spirit, cam tarsaiti pe asfalt, asa ca de joi spre vineri, ca de inca putin inca nitel pana la weekend, hai ca poti, hai ca sunt puternic, hai, hai!
De la 7 seara.
In primele 16 minute, neiesiti precum ne stiti, din barlog de studio, de ceva milenii, un singur gand lenes ne lafaia prin paharele de la mesele din Godot: “Am asa un chef de o piesa clasica”, gand, e drept, insuflat in ceafa si la propriu si la figurat de doamna, duduia din spatele nostru apropiat care radea in hohote inca de la primele acorduri de munca de omuleti, cei trei omuleti de pe scena, doamna cu motiv sau fara, care radea sonor spargand linistea inexistenta a ceea ce incercam sa ne dumirim ca se intampla pe scena.
Eeeee, Doamnelor si Domnilor, si dupa primele 16 minute si ceva, un quelquechose s-a declansat in noi:am inceput pe nepusa masa sa intram in hora. In dans, in Zic si Zac, in ceea ce ne-a lasat un gust al dracului de bun la final de cum sa-l numim?, concept, proiect, munca, scularie de teatru, salahorie de dans, transpiratie versus tacere, limba plimba’n gura de romani si psihedelie mare herghelie? Greu de caracterizat reprezentatiunea ZIC ZAC de la Godot, dar ne-am trezit aplaudand si zambind si razand si aplaudand iar si simtind si noi alaturi de sala mica dar plina, la final, cu niste strigate de “La Multi Ani!” prin zona, pacat ca prea sporadice, prea mici, prea repede, prea de departe, e de remers, e de revenit, sunt de revazut detalii, studiat miscare, oamenii aia dau tot ce au mai bun din ei si chiar mai mult de atat si au muncit mult si se vede, se simte bine de tot, iar postul asta tinde sa fie luuung cat o seara de post dar nu e cazul asa incat o sa inchidem aici cavalcada de cuvinte printre senzatii si papile cu gust bun si o sa va zicem scurt, clar si la obiect:
Duceti-va-ti acum la ZIC ZAC de la Godot Cafe-teatru si daca n-o sa va placa sa-mi ziceti mie TravelMan si sa ma injurati cum v-o veni mai adanc pe limba de vietuitoare care este!
Chapeau cu multe multumiri, placut deosebit!

Leave a comment:

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *